avocatnet.ro 
Extinderea proiectului pilot la etapa următoare ar fi trebuit să extindă arealul de accesibilitate a noilor cărți electronice de identitate (CEI) la mai multe zone, începând, încă din octombrie anul trecut, cu Municipiul București.
Conform răspunsului oferit redacției de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI), "în cadrul Proiectului Pilot CEI derulat la nivelul județului Cluj, au fost testate, pe de o parte, funcționalitățile prototipului dezvoltat și, pe de altă parte, fluxurile de date și întreaga infrastructură implicată (...). Un exemplu este suportul de stocare (cip-ul), de generație mai veche". Un nou prototip de cip a fost testat, acesta utilizând o interfață duală (contact și contactless) și având un profil de date structurat diferit și o capacitate de stocare mai mare decât varianta inițială.
Întârzierile s-au datorat, după cum arată MAI în răspunsul oferit avocatnet.ro, problemelor de interconectare a infrastructurilor informatice, eliminării erorilor și operaționalizării infrastructurii PKI (Public Key Infrastructure).
Referitor la depășirea termenului din octombrie, MAI a precizat că producerea și personalizarea CEI sunt responsabilitatea mai multor entități, inclusiv Compania Națională ”Imprimeria Națională”, Centrul Național Unic de Personalizare a Pașapoartelor Electronice și Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) și că anunțul inițial privind lansarea în octombrie s-a bazat pe estimări inițiale ale partenerilor.
Directorul general al DGEP, chestorul de poliție Cătălin-Aurel Giulescu, a declarat pentru avocatnet.ro că unul dintre aspectele care au trebuit luate în discuție în cadrul negocierilor avute cu furnizorul soluției tehnice (compania franceză Idemia) a fost cel referitor la accesul la datele personale conținute de cipurile în discuție, partea română insistând ca furnizorul tehnologic să nu aibă acces la acestea. Respectarea acestei condiții a autorităților române a presupus găsirea unor soluții tehnologice adecvate. Situație care, la rândul ei, a presupus o întârziere.
Ce servicii vor fi disponibile prin noile CEI?
Odată implementate noile documente, cetățenii vor putea accesa orice serviciu electronic al cărui furnizor va accepta CEI ca metodă de autentificare. Conform MAI, până în 2026, planul prevede dezvoltarea și implementarea unui număt de 11 servicii publice online care vor fi accesibile prin CEI:
- înregistrarea reședinței;
- eliberarea automată a certificatului de domiciliu în România;
- eliberarea automată a certificatului de domicilii anterioare în România;
- schimbarea adresei de domiciliu;
- primirea cererilor pentru modificarea/corectarea datelor personale;
- transmiterea și primirea acordurilor specifice (de exemplu, acordul de consimțământ pentru luarea în spațiu);
- verificarea valabilității documentelor de identitate;
- verificarea datelor personale – inclusiv istoricul datelor stocate în Registrul național de evidență a persoanelor;
- programarea online (pentru diversele servicii publice);
- reînnoirea certificatului digital de autentificare/semnătură electronică avansată;
- dematerializarea cărții electronice de identitate (crearea unui act digital care să poată fi prezentat cu un dispozitiv mobil).
maxq
Comentarii articol (2)