TVA: Exemple de operațiuni din fișierul SAF-T care pot declanșa controale ale ANAF

„Mă bucur să pot aduce în atenția dumneavoastră câteva exemple de spețe, în materie de TVA, pentru care fișierul SAF-T este, într-adevăr, factorul declanșator. Aceasta pentru că nivelul de granularitate a datelor din SAF-T oferă ANAF aproape toate indiciile posibile. Interesant este că se pot extrage, de exemplu, facturile primite în sens invers de la un client de-al nostru. Sau încasările primite de la un client de-al nostru pentru care nu am colectat TVA. Fișierul SAF-T este, totodată, unica sursă din care ANAF poate extrage automat, din biroul său, facturile de servicii primite de la prestatori din România sau de la prestatori nonUE. Deci, nu doar servicii intracomunitare, precum în declarația VIES. Evident, lista poate continua”, a spus recent, la conferința anuală de taxe organizată de PwC România, Izabela Stoicescu, Senior Manager la PwC.

În primăvara anului 2023, ANAF anunța în premieră că a început să fructifice informațiile din declarațiile 406 în activitatea sa de control. La acel moment, însă, principalii vizați erau doar marii contribuabili, deoarece contribuabilii mijlocii încă erau în perioada de grație de șase luni. În prezent, fișierul SAF-T este obligatoriu pentru absolut toate firmele care țin contabilitatea în partidă dublă, dar cu precizarea că micii contribuabili încă sunt în perioada de grație.

Iată, așadar, câteva exemple concrete de operațiuni care apar în fișierul SAF-T și care pot declanșa controale (și consecințe) fiscale.

1. Deductibilitatea achizițiilor

Izabela Stoicescu: „Trecem la primul calup de exemple, legat de deductibilitatea achizițiilor. ANAF selectează cele mai mari valori. Și am asistat numeroși clienți în controale în care ANAF a solicitat clarificări suplimentare cu privire la situații precum: achiziții efectuate de o entitate din grup în beneficiul altor entități din grup; achiziții de la prestatori multipli, nefiind clară delimitarea sarcinilor fiecărui prestator în cadrul aceluiași proiect; achiziții auto deduse în proporție de 100%. ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare, acolo unde fie nu au existat suficiente documente justificative, fie serviciile nu au fost refacturate mai departe către beneficiar. Povestea achizițiilor și a deductibilității serviciilor a fost întotdeauna o poveste fără sfârșit, însă aceasta se aude mult mai tare după digitalizare.”

2. Tranzacții cu valori mari

Izabela Stoicescu: „Putem trece mai departe la categoria tranzacțiilor cu valori mari, care nu se văd, în mod constant, în contabilitate lună de lună. În cazul reorganizărilor, de pildă, am avut cazuri în care vânzări de active au fost recalificate într-un transfer de business și a fost negată deducerea TVA la beneficiar. Sau transferuri de business nefundamentate suficient, unde a fost impusă TVA la cel care a transferat. O altă situație frecvent întâlnită în practică este cea legată de sumele achitate la semnarea unui contract cu titlul de bonificație - sunt cunoscute în industria «automotive» sub numele de «lump sum» (o plată unică - n. red.) sau în industria «real estate» drept stimulent pentru «anchor tenant» (chiriaș principal - n red.).

Întrebarea care se pune este dacă astfel de bonificații sunt subiect de TVA sau sunt în afara sferei de TVA? Acolo unde contribuabilii au considerat că ar fi în afara sferei de TVA, dar clauzele contractuale nu erau bine scrise, ANAF a recalificat acele bonificații în avansuri pentru livrări viitoare de bunuri în industria automotive sau drept prestare de servicii în industria real estate. Există și jurisprudență europeană relevantă, unul dintre cazurile de referință fiind Mirror Group.

Și, dacă tot vorbim de postări contabile de valori mari, atenție și la rulajele cu semnul minus ale contului 4427 (rulajele debitoare). Atunci când acestea sunt semnificative, ANAF analizează temeiul reducerii TVA colectată și dacă sunt îndeplinite toate condițiile din Codul fiscal - chit că vorbim de anulări de contracte, refuzul calității/cantității sau reduceri ulterioare de preț acordate de furnizor. Mare grijă aici și la reducerea TVA colectată în cazul creanțelor neîncasate - în special de la debitori persoane fizice. Trebuie să îndepliniți toate condițiile din Codul Fiscal (titlul de TVA), inclusiv cele legate de efortul de recuperare a sumelor (și așa mai departe), pentru a vă putea deduce TVA colectată.”

3. Tranzacții scutite sau neimpozabile

Izabela Stoicescu: „Și o ultimă categorie: cea legată de tranzacții scutite sau neimpozabile. Și am ales aici cele mai relevante exemple pentru dumneavoastră, despre care știm, totodată, că se află și în vizorul ANAF. Avem livrările intracomunitare de bunuri. ANAF selectează cele mai mari volume cu partenerii din UE și, bineînțeles, poate identifica, totodată, anumite circuite sau tipare și le poate corela chiar cu valorile agregate din codurile UIT obținute prin sistemul e-Transport. Trebuie să dețineți toate documentele justificative și să vă verificați foarte bine clienții. Pentru că, în relație cu anumite state membre (cum ar fi Bulgaria), au fost depistate fraude de TVA, pentru că bunurile nu au părăsit, în fapt, teritoriul României.

Un alt exemplu se referă la penalitățile aplicate la încetarea contractului înainte de termen. Știm că ANAF a venit în industria telecom și a aplicat cazul MEO, judecat la Curtea de Justiție a UE, adică a considerat penalitățile aplicate la încetarea contractului înainte de termen drept subiect de TVA. Ne așteptăm ca o astfel de abordare să fie întâlnită și în industria de leasing, în industria real estate. Mai ales că interpretarea din MEO a fost susținută și de jurisprudența europeană ulterioară - cauza BG Leasing / Unicredit Leasing. Așadar, sper că v-am convins că, din simpla analiză a declarației lunare SAF-T, pot fi identificate o mulțime de zone de risc.”

4. Bunuri lipsă, degradate sau casate

Izabela Stoicescu: „Să nu uităm nici de declarațiile de active și de stocuri - știm cazuri în care ANAF a analizat aceste declarații și a dorit să verifice dacă tratamentul pentru bunuri casate, bunuri lipsă din gestiune, bunuri degradate este corect aplicat și suficient de bine documentat.”

Corectitudinea informațiilor devine vitală

În concluzie, specialista a subliniat cât de importantă este corectitudinea informațiilor pe care companiile le includ în declarațiile 406. Acest lucru devine imperios necesar mai ales în contextul schimbării de paradigmă ce ne așteaptă la 1 ianuarie 2026. De anul viitor, cel puțin teoretic, ANAF trece la administrarea și verificarea contribuabililor în funcție de nivelul de risc fiscal. Asta înseamnă că problemele din declarațiile SAF-T se pot traduce printr-o „etichetă” nedorită de risc ce poate aduce inspectorii în control. Deși eficiența inspecțiilor fiscale a lăsat de dorit în anii recenți, situația s-ar putea schimba radical din 2026.

„Rezultă că, pe de o parte, declarațiile SAF-T trebuie să fie corecte, trebuie să fie reconciliate, bineînțeles, cu sistemele-sursă și cu toate celelalte raportări digitale, pentru a evita investigații inutile și muncă inutilă pentru rectificare și clarificare. Însă, odată ajunși în control, trebuie să fim siguri că tratamentul de TVA este aplicat corect și suficient de bine documentat. Recomandarea noastră este să efectuați ceea ce noi numim o analiză diagnostic pe baza datelor din SAF-T. O astfel de analiză se efectuează foarte ușor cu ajutorul unui instrument de evaluare automată a datelor - o unealtă pentru verificări încrucișate care permite navigarea și filtrarea datelor într-o manieră foarte precisă”, a conchis Izabela Stoicescu.

Citește și:

• Dacă la controalele ANAF se cer informații din fișierul SAF-T, firmele pot refuza să le dea, dar trebuie să fie sigure că acestea au fost raportate în declarația 406;
• Declarația SAF-T crește exponențial volumul și transparența datelor colectate de ANAF și expune contribuabilii care încalcă legea la sancțiuni imediate;
• Există și riscul fiscal prin „contagiune”, atunci când o firmă intră în vizorul ANAF din cauza partenerilor comerciali cu risc mai mare.