Analiză: Digitalizarea e rezolvarea? Eficiența inspecțiilor fiscale a fost în scădere în perioada 2014 - 2023, dar acest lucru s-ar putea schimba din 2026

De reținut, pe scurt:

• Eficiența inspecțiilor fiscale a fost în scădere în perioada 2014 - 2023, atingând în 2023 cel mai scăzut nivel din intervalul analizat.
• Pandemia de coronavirus și implementarea verificărilor documentare au influențat semnificativ statisticile legate de inspecțiile fiscale.
• Din 2026 se trece la inspecții fiscale bazate predominant pe gradul de risc, vizând eficientizarea controalelor.

În perioada 2014 - 2023, așa cum reiese din buletinele statistice ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), eficiența inspecțiilor fiscale a fost, în linii mari, în scădere (n-am inclus statisticile anului 2024 pentru simplul fapt că acestea încă nu sunt disponibile integral).

La ce ne referim prin eficiență? Pe scurt, pentru fiecare an din acel interval, am luat suma totală aproximativă a obligațiilor suplimentare stabilite la inspecțiile fiscale și am împărțit-o la numărul total de inspecții derulate. Rezultatul ne-a arătat suma aproximativă stabilită anual, în medie, pentru o inspecție fiscală. Astfel, dacă suma rezultată crește, vorbim de o eficiență mai ridicată, iar dacă suma rezultată scade, vorbim de o eficiență mai scăzută.

Dacă ne uităm la eficiența din intervalul 2014 - 2023, observăm că o excepție a fost reprezentată de anii 2015 și 2016. În 2015, cu toate că numărul total de inspecții s-a redus considerabil (de la 70.912 la 61.053), totalul obligațiilor suplimentare stabilite a „explodat” (de la 13,9 la 18,8 miliarde lei). În 2016 a urmat o nouă scădere a numărului total de inspecții (de la 61.053 la 48.676), dar chiar dacă a scăzut totalul obligațiilor suplimentare (de la 18,8 la 11,4 miliarde lei), eficiența a fost cu foarte mult peste cea din 2014.

Ulterior, începând cu 2017, numărul total de inspecții a oscilat de la un an la altul, iar totalul obligațiilor suplimentare a început să scadă constant (cu excepția anului 2021). În paralel, eficiența per inspecție a avut o tendință generală de scădere, cu excepția anilor 2020 și 2021. Așa s-a ajuns în 2023 la cea mai scăzută eficiență din tot intervalul analizat.

Două cauze probabile pentru scăderile din statistici

Evident, statisticile pe care le vedem în inspecțiile fiscale derulate de ANAF au fost afectate, cel puțin parțial, de restricțiile din perioada pandemiei de coronavirus, pe de o parte.

Autoritățile au avut, efectiv, perioade în care nu (prea) au putut să meargă în inspecție - fie din cauza riscurilor de sănătate, fie din cauză că multe afaceri erau închise (voluntar sau involuntar). Aceste restricții s-au aplicat timp de aproximativ doi ani, între martie 2020 și martie 2022 (întâi sub „umbrela” stării de urgență și apoi sub „umbrela” stării de alertă), iar câteva „efecte secundare” încă pot fi observate în practică (de exemplu, prescripția anumitor ani a fost prelungită).

Pe de altă parte, o altă cauză ce și-a pus amprenta pe statisticile din perioada 2014 - 2023 este operaționalizarea verificării documentare (singurul tip de control fiscal care se poate derula exclusiv de la distanță, din birourile ANAF). Deși verificarea documentară (sau desk audit, cum se mai numește) era de mulți ani în Codul de procedură fiscală, aceasta a putut fi folosită în practică abia de la finele anului 2020 (evident, necesitatea sa a apărut din cauza pandemiei).

Din păcate, buletinele statistice ale ANAF nu includ prea multe date privind verificările documentare (nici cu privire la numărul total anual de desk audit-uri, nici cu privire la sumele totale stabilite anual în cadrul acestora). Abia în rapoartele pentru 2023 găsim pentru prima oară mențiuni în acest sens, dar numai pentru a arăta ponderea numărului de verificări documentare în numărul total de controale fiscale de la nivelul structurii de inspecție fiscală.

Chiar și fără date precise, se observă că, cel puțin în 2023, verificările documentare reprezintă o parte destul de însemnată din totalul controalelor derulate de structura de inspecție fiscală (cu alte cuvinte, numărul de inspecții a scăzut și pentru că s-au derulat din ce în ce mai multe desk audit-uri). De altfel, acesta este unul dintre dezideratele autorităților fiscale - de a folosi din ce în ce mai mult desk audit-ul în dauna tipurilor „clasice” de controale. Între timp, însă, s-au luat măsuri și pentru a „relaxa” regulile inspecției fiscale, în așa fel încât verificările să se poată derula (în principal) la unitățile ANAF.

Schimbarea de paradigmă din 2026, stabilită de ceva timp

Așa cum scriam mai sus, la 1 ianuarie 2026 este programată o trecere la derularea inspecțiilor fiscale în principal în baza riscurilor identificate la analiza de risc, așa cum s-a stabilit, prin OUG 188/2022, de câțiva ani. Asta înseamnă că inspectorii vor face verificări în principal la contribuabilii la care sunt identificate probleme, ceea ce ar trebui să ducă la o eficientizare sesizabilă a inspecțiilor.

„În toți acești ani care au trecut de la momentul când s-a modificat legislația la final de 2022 și când a apărut în Codul de procedură fiscală această premisă cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2026 -- că inspecția fiscală se va face doar pe baza analizei de risc --, am putut să observăm în practică pașii premergători operaționalizării complete a analizei de risc, care sunt reprezentați de notificările de conformare. Sunt convins că toți sau, mă rog, o mare parte dintre dumneavoastră ați văzut deja notificări de conformare, ați primit notificări de conformare din partea ANAF.

Am dori să repetăm și anul acesta că notificările de conformare sunt (sau conțin), de fapt, elementele de risc ce au fost identificate în sistemul ANAF cu privire la activitatea societății pe care o reprezentați și care, în opinia organului fiscal, conduc la concluzia că dumneavoastră prezentați cel puțin un anumit grad de risc -- suficient de mare încât să merite investigații mai amănunțite --, iar, în funcție de răspunsul și de corecțiile pe care dumneavoastră le faceți sau nu le faceți, o să ajungeți în poziția de a fi supuși unei inspecții fiscale”, a precizat recent, la o conferință fiscală, Călin Stan, Partener la Băncilă, Diaconu şi Asociații.

Mai precis, la nivel de an, maximum 10% dintre contribuabilii selectați pentru inspecția fiscală vor putea fi aleși la întâmplare, iar restul de cel puțin 90% vor putea fi aleși doar în baza riscurilor identificate la analiza de risc. Dacă acel procent maxim de 10% va fi depășit, persoanele responsabile vor risca sancționarea disciplinară.

Notificarea de conformare a fost introdusă prin aceeași ordonanță de la finalul lui 2022 și a fost implementată efectiv în prima parte a anului 2023. Concret, înainte de posibila selectare a unei firme pentru derularea inspecției fiscale, aceasta este anunțată, printr-o notificare de conformare, că are 30 de zile la dispoziție să-și rezolve problemele identificate de ANAF. Ideea este, în principal, de a stopa inițierea inspecțiilor, însă verificările pot fi declanșate oricum, după acel termen, chiar dacă problemele sunt rezolvate în timp util.

Pe ce se bazează analiza de risc și de ce a fost necesar să se stabilească un termen abia în 2026? De principiu, toate sistemele implementate în anii recenți de către ANAF vor fi folosite pentru a face analiza de risc și a derula inspecțiile în funcție de riscurile identificate. e-Factura, e-Transport, e-SAF-T și e-TVA sunt principalele sisteme implementate treptat în acest sens, anul 2025 marcând efectiv ultimele etape majore din calendarul digitalizării ANAF.

Așadar, etapele majore ale digitalizării relației dintre ANAF și contribuabili au fost bifate (cel puțin teoretic), iar acum mai rămân doar câteva aspecte de pus la punct înainte de schimbarea de paradigmă de la 1 ianuarie 2026 (printre care și procedura de selecție aleatorie pentru inspecția fiscală).

„Sunt multe lucruri pe care trebuie să le facă o companie. Însă cred că cel mai important lucru dintre toate ar fi ca toți stakeholderii din companie să se așeze la aceeași masă și să înțeleagă foarte clar că riscul de a avea o inspecție fiscală se traduce într-un risc foarte mare de impunere suplimentară, care atrage după sine toată pleiada de consecințe negative - și individual, și la nivelul societății. (...) Așa că toți trebuie să fie conștienți că trebuie să-și facă treaba, inclusiv din această perspectivă de a fi pregătiți pentru inspecția fiscală și de a înțelege exact ce presupune și ce consecințe pot să apară dacă lucrurile nu sunt făcute cum trebuie”, a subliniat Călin Stan.