Parlamentarii vor sa modifice legea clauzelor abuzive in defavoarea clientilor bancilor

Potrivit unui proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, aprobat de senatori in decembrie 2013 si aflat in prezent in dezbatere la Camera Deputatilor, parlamentarii doresc sa schimbe prevederile referitoare la clauzele abuzive in favoarea bancilor si implicit, in detrimentul clientilor.

Una dintre principalele modificari se refera la faptul ca in cazul in care instanta va constata existenta clauzelor abuzive in contractele de credit, atunci va obliga profesionistul, respectiv banca, sa elimine clauzele abuzive din toate contractele preformulate, pe care le va incheia cu clientii si nu din toate contractele in curs de executare, asa cum prevede legislatia in vigoare.

Mai exact, decizia instantei privind caracterul abuziv al clauzelor s-ar putea aplica doar viitoarele contracte de credit, nu si celor existente, asa cum se intampla in prezent.

Alexandru Dimitriu, avocat in cadrul Piperea si Asociatii, a explicat pentru AvocatNet.ro ca prin acest proiect se trece din a favoriza consumatorul, inspre a favoriza profesionistul.

"Se incearca rasturnarea situatiilor. Efectele se vor aplica doar pe viitor, pentru contracte viitoare. Daca proiectul va intra in vigoare, atunci Romania risca o procedura de infringement, pentru ca modificarile pe care deputatii vor sa le introduca nu doar ca incalca directiva europeana privind clauzele abuzive, ci si jurisprudenta Uniunii Europene. Toate modificarile sunt introduse in sensul apararii banciilor. Se observa prin aceste modificari lobby-ul puternic al bancilor", a subliniat avocatul.

La randul sau, avocatul Gheorghe Piperea a scris pe un site de socializare ca proiectul de lege este extrem de periculos pentru consumatori, dar si pentru Statul roman, intrucat contine niste propuneri care incalca flagrant si grav Directive ale UE (in special Directiva 93/13 privind clauzele abuzive si Directiva 22/2009/CE privind actiunile in incetare) si sterge cu buretele jurisprudenta constanta a CJUE din ultimii 11 ani. 

"Pe de alta parte, tot cu titlu generic, se observa ca amendamentele provin de la banci, si nu de la profesionisti, in genere, ca si cand legea ar viza numai bancile. In plus, amendamentele nu provin de la tot sistemul bancar, ci de la un numar de 4 banci care au avut si au cauze in instante si pierd din ce in ce mai des si mai unitar toate aceste cauze. Modificarile propuse de aceste 4 banci prin instrumentul ce le sta la indemana, Asociatia Romana a Bancilor, sunt nimic altceva decat aparari judiciare, respinse de fiecare data de instante. A accepta astfel de amendamente ar insemna un nepermis blam la adresa tuturor instantelor, inclusiv ICCJ, care au respins aceste aparari ca nefiind intemeiate, solutii pronuntate in baza legii interne si a Dreptului Uniunii Europene. Mai mult, ar insemna o nepermisa incalcare a separatiei puterilor in stat si un nemeritat cadou acordat avocatilor perdanti ai celor 4 banci", a atentionat Gheorghe Piperea. 

Conform proiectului de act normativ, clauzele referitoare la pret nu vor putea fi eliminate din contractele de credit, ci doar modificate si exprimate intr-un limbaj clar si inteligibil. Aceasta masura urmeaza sa se aplice doar contractului dedus judecatii.

In plus, proiectul stabileste ca pentru a se putea pronunta asupra caracterului abuziv al unei clauze, instanta trebuie sa tina cont, in mod cumulativ de natura produselor si serviciilor din contractul incheiat, factorii care au determinat incheierea acestuia si alte clauze din contract sau din alte contracte de care acesta depinde.

Mai mult decat atat, se vor lua in considerare circumstantele si imprejurarile de la momentul incheierii contractului, inclusiv faptul daca consumatorul probeaza ca a fost incurajat sa-si dea acordul pentru clauza si daca bunuruile sau serviciile au fost vandute sau furnizate la cererea expresa a consumatorului, se arata in reglementarile aflate in dezbatere la Camera Deputatilor.

Cu alte cuvinte, clientul va trebui sa dovedeasca daca a fost incurajat de catre angajatii bancii sa semneze contractul de credit.

Potrivit proiectului de act normativ, partea pentru care contractul a devenit imposibil de executat este indreptatita sa ceara incetarea contractului. Concret, bancile vor putea cere rezilierea contractelor, desi legea actuala ofera acest drept doar consumatorului.

In acelasi timp, dispozitiile propuse de parlamentari limiteaza drepturile ANPC, in sensul ca doar conducatorul ANPC poate sesiza instanta in privinta existentei clauzelor abuzive in contractele de credit si nu reprezentantii imputerniciti ai autoritatii. Mai mult, seful ANPC va putea depune plangere doar la tribunalul specializat din Bucuresti. In Legea nr. 193/2000 se precizeaza ca ANPC trebuie sa sesize tribunalul de domiciliu al profesionistului.

"Aceasta reglementare incalca deciziile Curtii Uniunii Europene de Justitie, care spun ca procesele se judeca la tribunalul de domiciliu al profesionistului", a punctat Alexandru Dimitriu.

De asemenea, hotararea tribunalului specializat din Bucuresti va putea fi supusa numai apelului numai la Curtea de Apel Bucuresti. Masura este nelegala, considera avocatul citat, pentru ca nu ai cum sa obligi pe cineva din provincie sa vina in Bucuresti.

Chiar daca modificarile propuse de parlamentari vor intra in vigoare, prevederile noului Cod civil si ale noului Cod de procedura civila mentioneaza ca judecatorul trebuie sa respecte cu prioritate jurisprudenta europeana, a adaugat avocatul.

Potrivit lui Gheorghe Piperea, nulitatea absoluta este inlocuita cu anularea sau cu modificarea contractului in varianta propuse de deputati. Daca nu s-a formulat actiune in trei ani de la data contractului, aceasta nu se mai poate formula, pentru intervenirea prescriptiei. ANPC nu mai are instrumentul legal pentru a cere sanctionarea contraventionala a profesionistului abuziv, a explicat Piperea pe un site de socializare.

---

LATER EDIT: Initiatorii proiectului au incercat sa-l retraga din Parlament pe motiv ca initiativa legislativa a suferit modificari substantiale care o indeparteaza de obiectivele sale, insa Biroul permanent al Camerei Deputatilor a respins pe 12 mai solicitarea acestora. Mai multe detalii despre acest subiect puteti citi AICI.

In prezent, proiectul de act normativ se afla in dezbatere la Camera Deputatilor, for decizional in acest caz, unde a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru industrii si servicii. Pentru a se aplica, proiectul de lege trebuie aprobat de Camera Deputatilor, trimis spre promulgare presedintelui si publicat in Monitorul Oficial. Puteti urmari aici parcursul legislativ al documentului.