Buna ziua! Cand m-am dus sa platesc impozitele pt. anul 2016, am constatat ca am de platit o amenda de circulatie, cu data de scadenta 09.10.2009. Conf. codului fiscal trebuia prescrisa dupa 5 ani (au trecut deja mai mult de 6 ani). Insa mi s-a aratat ca la data de 30.07.2012 mi s-a trimis acasa o scrisoare cu aviz de primire continand titlul executoriu. Eu nu am primit acea scrisoare, insa pe aviz apare o semnatura care nu este a mea si am probat acest lucru ( la taxe si impozite) cu semnaturile de pe pasaport si permisul de conducere. Cu alte cuvinte, dupa lege, nu mi s-a comunicat titlul executoriu. De la data emiterii titlului au trecut mai bine de 3 ani, iar de atunci nu s-a mai intamplat nimic, n-am primit nici un fel de acte de executare silita (poprire,etc). Art. 389 din CF spune: Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire,executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei. Eu cred ca datoria (amenda) trebuie stearsa: 1. pt. ca s-a implinit prescriptia si 2 pt. ca executarea silita s-a perimat. Dvs. ce parere aveti ? Multumesc!
Buna seara ! La data de 9 feb.2016, in camera de consiliu s-a pronuntat hot. definitiva a judecatorului de camera preliminara (intr-o cauza penala) prin respingerea plangerii ca fiind nefondata. Au trecut mai bine de 3 luni de atunci si inca nu am primit motivarea. Ce se intampla, nu se mai trimite motivarea sau pur si simplu intarzie ? Multumesc frumos !
Din cauza Macovei va redau art.37 si 38.
37. Controversa a apărut în special în jurul prejudiciului fizic şi estetic pe care îl constituie pierderea sau deteriorarea dinţilor. Doctrina şi practica majoritară, din care face parte jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (a se vedea, de exemplu hotărârile nr. 1489/2003 şi 1503/2003), consideră că, deşi temporară, deoarece cel mai adesea tehnica medicală permite remedierea, pierderea dinţilor constituie o mutilare. Cu toate acestea, o jurisprudenţă minoritară, bazându-se pe caracterul reversibil al rănii, refuză să vadă în pierderea dinţilor o mutilare în sensul art. 182 din codul penal.
38. Această poziţie jurisprudenţială, inspirată din opiniile emise în cadrul şcolii de medicină legală care este extrem de ostilă asimilării pierderii dinţilor unei mutilări, este viu criticată de doctrina juridică ce îi reproşează că lasă în sarcina medicilor legişti stabilirea încadrării juridice a faptelor (a se vedea sinteza asupra noţiunii de “mutilare”: Valentin Folea, Accepţiunea contemporană a noţiunii de “sluţire”, ca modalitate normativă a infracţiunii de vătămare corporală gravă, Revista Pandectele Române, nr. 2/2004).
In situatia ca au fost rupti 4 dinti din fata, nu este relevant nr. de zile de ingrijiri medicale. Fapta inseamana slutire si se incadra la 182,al.2 CPen.vechi. In acest sens cauza Macovei (CEDO) si mai multe decizii ale ICCJ (1489/2003 şi 1503/2003, 166/2003, 1517/1992). Incadrarea juridica a fost tot timpul la loviri si alte violente.
Din cauza Macovei va redau art.37 si 38.
37. Controversa a apărut în special în jurul prejudiciului fizic şi estetic pe care îl constituie pierderea sau deteriorarea dinţilor. Doctrina şi practica majoritară, din care face parte jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (a se vedea, de exemplu hotărârile nr. 1489/2003 şi 1503/2003), consideră că, deşi temporară, deoarece cel mai adesea tehnica medicală permite remedierea, pierderea dinţilor constituie o mutilare. Cu toate acestea, o jurisprudenţă minoritară, bazându-se pe caracterul reversibil al rănii, refuză să vadă în pierderea dinţilor o mutilare în sensul art. 182 din codul penal.
38. Această poziţie jurisprudenţială, inspirată din opiniile emise în cadrul şcolii de medicină legală care este extrem de ostilă asimilării pierderii dinţilor unei mutilări, este viu criticată de doctrina juridică ce îi reproşează că lasă în sarcina medicilor legişti stabilirea încadrării juridice a faptelor (a se vedea sinteza asupra noţiunii de “mutilare”: Valentin Folea, Accepţiunea contemporană a noţiunii de “sluţire”, ca modalitate normativă a infracţiunii de vătămare corporală gravă, Revista Pandectele Române, nr. 2/2004).
Politistul care a facut cercetarea nu a citit dosarele pe care le avea la indemana si a propus NUP pt. ca asa a crezut el, ca fapta nu exista iar procurorul a luat-o de buna, adica nu a avut rol activ in cercetare si nu a controlat activitatea politistului asa cum il obliga legea. Certif. medico-legal avea 16- 18 zile, iar IML a marit durata la 22-24 zile.
Mai intai va multumesc pt. raspuns. Certif. medico-legal a fost intocmit de catre IML. Inaintea ultimei hot. a judec. de camera, politia la comanda procurorului a cerut contraexpertiza la IML
cu intrebarea: daca fapta se incadreaza la prejudiciu estetic grav si permanent. Raspunsul IML a fost ca NU. Judecatorul a fost de aceeasi parere, chiar daca ICCJ si CEDO spun altfel. Doar de aceea este ,la noi, judecatorul independent, adica de capul lui.
Buna ziua!
Pentru ruperea a 4 dinti din fata, maxilarul superior (acum o coroana cu 2 pivoti pe lateral) doctrina juridica si jurisprudenta ICCJ incadreaza fapta la art. 182,al.2 CPen. vechi si respectiv, acum, la art.194,lit.a. CPen., fapta datand din oct.2006. Procesele s-au desfasurat din 2006 pana acum. Este pe rol si un proces la CEDO, admis pentru incalcarea art.3. Un procuror da NUP pt. ca "fapta nu exista". Jud. de camera preliminara desfiinteaza rezolutia procurorului si dispune inceperea urmaririi penale pt. art. 194,lit.a. Un alt procuror nu e de acord cu judecatorul, incadreaza fapta la art.180 si da NUP pt. ca a intervenit prescriptia.
Am contestat rezolutia la judecatorul de camera (aratand ca este vorba de art.194), iar acesta respinge plangerea ca fiind "nefondata". Acum am 2 sentinte, la aceeasi judecatorie, care se bat cap in cap. Un judecator admite ca este vorba de o infractiune la art.194,lit.a din CPen., iar ultimul ca ar fi vorba doar de lovire. Conform desteptilor care au facut noul cod penal, hot. jud. de camera este definitiva. Deci, totul s-a terminat. Nu conteaza ce spune ICCJ si nici CEDO ( cauza Macovei). Pur si simplu mi se refuza accesul la justitie, pt. ca asa e legal in Romania. Cred ca s-ar putea ataca cu revizuire pt. cele 2 sentinte contradictorii, insa nu-mi fac iluzii. Probabil CEDO va adauga la incalcarea art. 3 si art.6 cu privire la accesul la un proces echitabil si atat. Dvs. ce parere aveti ? Multumesc!
Buna ziua! Prin art. 165 (2) din Codul fiscal "excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local cu suma plătită se sting cu prioritate amenzile contravenţionale ." Deci, daca am de platit impozitul la casa ( 100 lei) si o amenda (50 lei) si platesc la casierie 100 lei, inseamna ca am platit amenda de 50 lei si jumatate din impozitul pe casa, cu toate ca am cerut casierei sa platesc impozitul pe casa. In acest caz, cred ca se incalca dreptul la proprietate. Banii mei sunt proprietatea mea (privata). Fiind asa, pot dispune de ei
cum doresc (dreptul de a dispune de proprietate), adica daca vreau sa platesc impozitul pe casa si nu amenda, asta este dreptul meu de optiune, de dispozitie. Mi se pare o incalcare a Constitutiei si a CEDO (cu privire la dreptul la proprietate).
Dvs. ce credeti, statul trebuie sa ne dicteze optiunile si sa ne oblige sa cheltuim banii pe ce vrea el ? Multumesc !
Buna ziua ! In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.341 alin.(5) din Codul de procedura penala si a constatat ca solutia legislativa potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii 'fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor' este neconstitutionala.
In calitate de petent am primit citatie pentru a ma prezenta in fata judecatorului de camera preliminara. CCR a reţinut că, din perspectiva exigențelor dreptului la un proces echitabil, este suficient să li se asigure părților posibilitatea participării în această etapă procesuală, judecătorul putând decide asupra finalizării procedurii în camera preliminară și fără participarea părților atâta timp cât acestea au fost legal citate. Lucrez in Anglia si nu pot sa vin acum in tara. In acest caz pot trimite un inscris prin care sa cer judecatorului judecata in lipsa ? Sau sunt si alte solutii? Multumesc frumos!
Dupa vanzare s-a facut o tranzactie cu obiectul partaj succesoral si s-a facut iesirea din indiviziune. La momentul partajului un mostenitor avea ceva mostenire iar, celalalt nu mai avea pt. ca renuntase, dar avea bunurile cumparate de la un alt mostenitor(mama sa).
Secţia civilă a Curţii de apel
Decizie nr. 1354/1998
din 01/01/1998
(Craiova). Vânzarea drepturilor succesorale, admisibilitate, condiţii.
Vânzarea (cesiunea) unei moşteniri (art. 1399-art. 1401 Cod civil) este un contract prin care titularul unui drept succesoral înstrăinează cu titlu oneros acest drept altei persoane. Ea poate avea loc numai după deschiderea succesiunii. Moştenirea nedeschisă nu poate fi înstrăinată (nulla est viventis hereditas), nici chiar cu consimţământul persoanei despre a cărui moştenire este vorba (art. 702 şi art. 965 Cod civil)
Vânzarea poate avea ca obiect fie moştenirea dobândită de vânzător, fie dreptul asupra unei universalităţi (patrimoniul persoanei decedate), dacă este singurul moştenitor, fie cota parte indiviză asupra universalităţii (moştenitor cu titlu universal). Dacă moştenitorul, sau moştenitorii în caz de pluralitate, înstrăinează drepturi determinate din moştenirea deschisă, se aplică regulile generale ale vânzării, nefiind vorba despre o moştenire, ci de drepturi asupra universalităţii.
avocatnet.ro explicăm legislația
