Activitate ro280988

andreigrigoriu a scris:

Stimat forumist,

Dacă dreptul material la acțiune nu s-a prescris, puteți introduce o nouă acțiune. Anularea cererii ca netimbrată nu atrage o autoritate de lucru judecat.

Cu stimă.

Stimate domn avocat, in situatia descrisa de "stimatul forumist" e vorba de o sentinta apelata (cu toate ca apelul a fost anulat ca netimbrat), care in prezent este si recurata la instanta superioara. Analizand cererea de recurs si verificand posibilitatea incadrarii motivelor de recurs la unul dintre cele prevazute de art. 304 CPC, instanta de recurs va decide asupra admiterii sau respingerii recursului, daca nu cumva si cererea de recurs este netimbrata - caz in care o va anula si pe aceasta. Finalizand judecata prin respingerea sau anularea recursului, hotararea de prima instanta va ramane definitiva si irevocabila in speta de fata. Asadar judecata primei instante, urmata apoi de parcurgerea cailor de atac permise de lege intr-o cauza, determina puterea de lucru judecat si nu imprejurarea ca cererea de apel a fost respinsa ca netimbrata.
Permiteti-mi sa intreb ce relevanta are prescriptia extinctiva a dreptului material la actiune, actiune pe care reclamantul "ar putea-o exercita din nou" - dupa cum spuneti dvs. - daca in aceasta cauza, cu acest obiect si intre aceleasi parti nu se mai poate face o alta judecata, potrivit exceptiei puterii de lucru judecat?
Dupa cunostintele mele, cu toate ca este posibil sa ma insel..., dupa ramanerea definitiva si revocabila a hotararii pronuntate in cauza, singurul "remediu" de care mai poate uza reclamantul sunt caile extraordinare de atac: contestatia in anulare si revizuirea, iar nu o noua cerere de chemare in judecata cu acelasi obiect si intre aceleasi parti, indiferent de termenul de prescriptie extinctiva a dreptului la actiune.

Buna ziua.
Se da urmatoarea ipoteza: cerere de chemare in judecata introdusa la Judecatorie, apelul exercitat la Tribunal, recursul exercitat la Curtea de Apel.
Dupa pronuntarea sentintei in prima instanta la Judecatorie, una dintre parti introduce apel la Tribunal, iar apelul este judecat de catre aceasta instanta. Partea cu interese contrare ataca prin recurs decizia de admitere a apelului la Curtea de Apel.
Instanta de recurs, in acest caz - Curtea de Apel, pronuntand o decizie asupra recursului, va putea decide in limitele impuse de CPC:
a.) admiterea recursului: cu consecinta casarii sau modificarii totale ori partiale a deciziei Tribunalului;
b.) respingerea recursului, caz in care decizia Tribunalului devine irevocabila.
Nelamurirea mea este legata de prima ipoteza: Admitand recursul si casand cu retinerea cauzei spre rejudecare, Curtea de Apel reanalizeaza in fond starea de drept si starea de fapt din speta, pe baza motivelor invocate inaintea instantei a carei hotarare este recurata, cu alte cuvinte pe baza motivelor invocate in apelul solutionat de Tribunal.
Intrebarea mele sunt:
1. Rejudecand cauza dupa admiterea recursului urmata de casarea cu retinere, instanta de recurs - Curtea de Apel - practic rejudeca "APELUL" solutionat in mod gresit de Tribunal?
2. Curtea de Apel, desi este instanta de recurs, in dispozitivul hotararii pronuntate dupa rejudecarea cauzei va folosi o exprimare ca: "Admite/Respinge APELUL introdus de..."?
3. In caz de casare, instanta de recurs poate pronunta 2 hotarari la un interval de timp: prima prin care se pronunta asupra admiterii recursului si casarii hotararii recurate, iar a doua hotarare este cea prin care, dupa rejudecare, solutioneaza fondului cauzei. Ambele hotarari vor fi DECIZII ori prima hotarare va fi DECIZIE, iar a doua va fi SENTINTA?
Multumesc.

Si care sunt sanctiunile, daca persoana ramane mai mult decat cele 5 zile permise?

A, si inca un lucru... Daca el se afla acum in Romania, exista posibilitatea sa ceara viza de sedere aici, ca sa nu fie constrans sa plece inainte de expirarea celor 5 zile?

Multumesc!

Buna seara. V-as ruga sa-mi oferiti un sfat la urmatoarea speta. Domnul X, cetatean tunisian, pleaca in Germania, unde obtine un permis de sedere pentru studii, pana la finalizarea acestora. Ulterior, X vine in Romania, pentru o vizita planificata de 2 saptamani. La aterizare, politistul de frontiera de la aeroport ii spune acestuia ca are dreptul sa ramana pe teritoriul Romaniei doar 5 zile din cauza ca Romania nu este un stat membru al spatiului Schengen. Este adevarat? (cu toate ca X, nefiind cetatean european si nesolicitand in prealabil niciun fel de viza pentru a veni in Romania, el venind ca simplu turist, are permis de sedere in Germania). Situatia este presanta intrucat cele 5 zile mentionate de politist, expira duminica, 13.11.2011.

Va multumesc

Potrivit Hotararii nr. 4/2011 a UNBR:

"n vederea pregtirii la examen, pentru materiile drept civil, drept procesual civil,
drept penal, drept procesual penal, pot fi consultate cursuri universitare, manuale, tratate,
monografii i orice alt documentaie n care se trateaz tematica menionat la fiecare
materie.
Lucrrile de specialitate sau orice alt documentaie, consultate n vederea pregtirii
pentru examen, se vor aduce la zi, n raport cu modificrile legislative intrate n vigoare
pn la data de 01.07.2011."

Buna ziua. As vrea sa va cer o lamurire cu privirea la urmatoarea situatie de drept si de fapt.
In speta, un minor a comis o un concurs intre infractiunile din legislatia speciala de consum si trafic de stupefiante. Instanta a dispus arestarea lui preventiva pentru 2 intervale succesive a cate 29 de zile in timpul urmaririi penale, urmand ca la incheierea judecatii, sa il condamne definitiv la pedeapsa inchisorii pe o perioada de 8 luni, a carei executare a fost suspendata conditionat. Fapta fiind savarsita in timpul minoritatii, instanta nu a adaugat termenul fix (care de fapt in cazul minorilor este variabil) maxim de 2 ani la calculul termenului de incercare, ci un termen de 1 an si 10 luni rezultand astfel o durata finala si totala a suspendari (propriu-zis a termenului de incercare) de 2 ani si 6 luni.
Pana aici, nimic iesit din comun. Dar... Serviciul de probatiune il informeaza pe condamnat ca se va afla sub controlul judiciar al acestui serviciu timp de 4 ani de la pronuntarea condamnarii definitive, deci cu 1 an si 6 luni peste durata condamnarii.
Stiu ca masurile de sigurante pot fi dispuse chiar si in absenta unei condamnari definitive la o pedeapsa principala, in termenele proprii fiecarei masuri in parte, dar... Este corecta afirmatia facuta de functionarii serviciului de probatiune? Care este durata maxima legala de exercitare a controlului judiciar dincolo de limitele pedepsei aplicate? In cazul in care e corecta afirmatia serviciului, ce sanctiune legala atrage nerespectarea controlului judiciar exercitat de serviciul de probatiune, dupa considerarea ca executata a pedepsei suspendate de 2 ani si 6 luni, si pana la expirarea termenului total de 4 ani, al probatiunii?
Iar ca o chestiune marginala si conexa, condamnarea definitiva pt fapte savarsite in timpul minoritatii nu atrage starea de recidiva prin urmare ea nu va fi inscrisa in cazierul judiciar al persoanei. Aceasta prevedere legala se interpreteaza in mod absolut? Inscrierea in cazierul judiciar nu opereaza deloc in niciun moment sau ea exista in perioada termenului de incercare al pedepsei suspendate urmand a fi stearsa dupa expirarea acestui termen, in speta de 2 ani si 6 luni?
Va multumesc.

Multumesc pentru informatii.

Buna dimineata. As vrea sa propun o intrebare, din sfera dreptului civil.
In speta, in cursul zilei de ieri, am fost implicat intr-un accident de circulatie, fara victime, soldat cu avarii la masina mea. Soferul celeilalte masini implicate in accident, a efectuat o manevra de mers inapoi, intr-un mod "cu totul" neregulamentar (daca mi-e permis sa fortez limba romana), dupa ce, fiind parcat in coltul unei intersectii, blocand vizibilitatea participantilor la trafic, vorbind la telefon si aflandu-se pe un drum cu sens unic, a pus in miscare masina in marsarier, acrosandu-ma pe mine, care eram oprit regulamentar pe banda mea de circulatie, asteptand sa fac un viraj spre dreapta. Trecand peste faptul ca individul a iesit din masina si a inceput sa-mi transmita ganduri neortodoxe, ce indeplineau conditiile de tipicitate a infractiunii de amenintare... a acceptat, cu mari eforturi de vointa, sa ma insoteasca, in cursul zilei de azi, la compania de asigurari pentru a se constata avariile si pentru a se demara procedura de despagubire de catre asigurator.
Intrebarea mea este: Tinand cont de faptul ca asiguratorii ofera servicii mediocre, lucru ce ma ingrijoreaza sub aspectul faptului ca s-ar putea ca masina mea sa fie "carpita" (e vorba de un model german limuzina) prin serviciul prestat de asigurator... si cunoscand conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie (mentionez ca sunt student la drept in anul 4), sunt indreptatit ca, dupa ce as constata efectuarea unei reparatii de proasta calitate la masina mea, sa intentez o actiune personala (in pretentii) intemeiata pe RCD soferului masinii ori companiei de asigurari pentru a-mi acorda sporul de bani necesar sa efectuez o reparatie in conditii optime (piese noi originale, vopsit profesional) sau actiunea ar fi respinsa ca inadmisibila in temeiul faptului ca mi s-a oferit deja o reparare a prejudiciului (o reparatie de proasta calitate ori mediocra)? Intentia mea nu este alta decat sa restabilesc situatia initiala dinaintea accidentului, adica masina mea sa fie intacta, impecabila, asa cum era pana in secunda impactului.
Multumesc.