Stimat forumist @ciobi2016,
Față de întrebarea pe care mi-ați adresat-o mie, din start vă spun că situația dvs poate fi radical diferită de Cauza Șandor v. României, pe care ați și citat-o.
Mai precis, în Cauza Șandor, autoritățile nu au vrut pur și simplu să execute hotărârea, în contra acestora existând un titlu executoriu valabil. Pe de altă parte, în cauza pe care ați arătat-o dvs, eu am mari dubii față de valabilitatea titlului dvs, din moment ce susțineți că s-a formulat o contestație la executare cu succes și s-a întors executarea silită.
Oricum, este mai puțin important, din punctul meu de vedere. acest lucru. Pentru anumite motive, CEDO a spus nu aplicației dvs, deci, eu unul, care nu cunosc speța dvs în detalii, dar cunosc finalitatea demersului - respingerea cererii - nu aș face decât să presupun fără finalitate anumite lucruri.
În ceea ce privește reintroducerea unei alte cereri, nu vă pot da decât sfaturi de principiu. Astfel, din punctul meu de vedere, o astfel de acțiune îmi apare mai degrabă ca inutilă.
Strict ca exemplu, reintroducererea cererii cu succes se poate face când, din eroare, aplicantul face o cerere către CEDO după judecarea fondului, fără să mai aștepte declararea și judecarea căii de atac legale. O astfel de cerere este, evident, inadmisibilă, nefiind epuizate căile eficiente de atac, dar nimic nu-l poate împiedica pe aplicant să introducă o nouă cerere, de data aceasta admisibilă, după epuizarea acestăr căi de atac.
Mai mult,din păcate, nu aș putea să vă spun.
Cu stimă.
Stimat forumist,
Față de întrebările dvs voi încerca să vă răspund punctual, completând răspunsurile anterioare:
1. Decizia de inadmisibilitate în principiu, pronunțată în complet de judecător-unic, trebuie motivată.
Din păcate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului înțelege să o motiveze extrem de sumar, prin acest lucru presupunând că formularea ,,deoarece nu indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de art.34 si 35 din Conventie,, constituie o motivare în viziunea sa.
Nici eu nu consider că o astfel de formulare se poate califica drept motivare, dar aceasta este situația, contează ceea ce înțelege CEDO.
2. Decizia de inadmisibilitate în principiu, pronunțată în complet de judecător-unic este inatacabilă, definitivă.
Pentru a nu mă repeta, vă invit să observați cele discutate aici:
www.avocatnet.ro/content/for...
În concluzie, din păcate, nu pot decât să ader la răspunsul anterior, în sensul că nu vă rămâne decât să vă împăcați cu situația.
P.S. Precum v-am spus, eu nu sunt de acord cu procedeul motivării standard. Există chiar probleme mai mari cu care se confruntă CEDO, care a devenit o instanță deosebit de formală, părând că uită rolul de a apăra drepturile omului. Multe instituții prestigioase uită, câteodată, că respectul și încrederea se câștigă greu și se pierd ușor...
Stimat forumist,
Nu aveți ce face. Așteptați efectuarea celui de-al doilea raport de expertiză și puteți formula și dvs propriile obiecțiuni, dacă nu sunt anumite lucruri clare, ori corecte. Dar, nu este o situație atât de neobișnuită, sunt foarte numeroase cazurile când se fac mai multe rapoarte de expertiză.
Cu stimă.
Bună seara.
Stimat forumist,
Din cele ce ați scris, mai mult ca sigur - dar fără să garantez, deoarece, necunoscând cauza, pot doar presupune - este vorba despre o cerere cu mai mulți aplicanți.
Ca atare, vă sfătuiesc să navigați pe portalul Curții Europene la secțiunea ,,Aplicanți,, - intrați pe opțiunea utilizării limbii române.
Ulterior, accesând butonul grafic ,,Formular de cerere,, veți observa că portalul vă direcționează către o subsecțiune. În respectiva subsecțiune, veți descoperi ceea ce aveți nevoie, mai precis un document pdf - editabil intitulat: ,,Cereri grupate și mai mulţi reclamanți,,.
Acela presupun că este tabelul de care aveți nevoie. Urmați instrucțiunile Curții și nu vor fi probleme.
Cu stimă.
Pentru o analiza aprofundata mergeți cu actele la analiza.
Stimată doamnă,
Sincer, chiar nu pot durata analizării cauzei dvs. Pot trece chiar mai mulți ani până cănd primiți o comunicare oficială, vorbind, evident, despre ipoteza în care cauza dvs a fost înregistrată de CEDO și nu ați primit o decizie de respingere în principiu a sa.
Cu stimă.
Stimată doamnă,
Eu aș spune că nu. Mai ales că văd, din postările dvs, că, în acest moment, din punct de vedere juridic dvs nu aveți o ,,cauză,, la CEDO. Va trebui să înțelegeți că, până la comunicarea oficială a cauzei către Guvern și trecerea în faza a doua a procedurilor, cauza nu este publică și nu are efecte, din acest punct de vedere.
Cu stimă.
Stimat forumist paris50paaris,
Din păcate, la întrebarea dvs răspunsul este NU.
Nu, din cauza mai multor factori cumulați:
* existența unor decizii de neconstituționalitate a Legii 221, mai precis a admiterii neconstituționalității în ceea ce privește art.5 alin.(1) lit.a) teza intai al Legii;
* pentru ceea ce putea să ducă la revendicarea unor imobile confiscate ca pedeapsă complementară/accesorie, depășirea termenului de 3 ani expus de colegul @freeelis.
Practic, în ceea ce privește orice reparație materială, Legea 221 a rămas, în acest moment, fără conținut.
Despre proiecte de lege, acestea nu sunt altceva decât proiecte, nu putem vorbi despre norme legale.
Cu stimă.
Stimat forumist,
1. În linii mari, porniți d la premisa că o cerere adresată Curții Europene trebuie să fie extrem de concisă.
Prin urmare, sfatul meu personal este să vă limitați la spațiul pus la dispoziție în formularul de cerere, în caz contrar, CEDO putând fi chiar abuzivă - de un formalism exagarat. În această din urmă siutație se poate chiar refuza judecarea cererii dvs.
Expunerile, argumentațiile detaliate pe baza cadrului de fapt arătat se vor face după admisibilitatea în principiu a cauzei, în faza a doua a procedurilor.
2. Sunt necesare exclusiv copii simple după documente. CEDO nu cere nici măcar ceea ce solicită instanțele naționale, respectiv conformarea cu originalul. Repet, veți avea de îndeplinit condițiile Instanței din Strasbourg, nu a vreunei instante din România. Nu sunt necesare nici sublinieri, nici însemnări diverse. Singura mențiune a dvs pe copia atașată o reprezintă numerotarea paginii.
3. Din punctul meu de vedere, aici puteți da dovadă de anumite diligențe, obținând certificatul constatator, dar și un mandat special al societății, care să vă confere un drept special de reprezentare în relația cu CEDO. Aici îmi permit să citez din îndrumaarul Curții:
,,D. Reprezentantul/Reprezentanții unei organizații
D.1. Reprezentantul organizației reclamante
37-44. O organizație reclamantă trebuie să acționeze prin intermediul unei persoane autorizate să acționeze în numele său și cu care Curtea să poată coresponda dacă este cazul (de exemplu, reprezentantul legal al unei societăți, președintele sau directorul acesteia). Această persoană trebuiesă furnizeze documente justificative care să ateste dreptul său de a reprezenta organizația reclamantă (de exemplu, în funcție de legislația și practica internă a statului împotriva căruia este îndreptată plângerea, o copie a extrasului din registrul societății sau al Camerei de Comerț, o împuternicire notarială sau un proces-verbal al consiliului de administrație. Dacă niciun document justificativ nu este trimis, trebuie să explicați și motivul acestei lacune.
În această rubrică trebuie menționate numele complet și coordonatele reprezentantului legal sau juridic autorizat să acționeze în numele organizației reclamante.
Dacă reprezentantul oficial al organizației este în același timp și avocatul care acționează în numele organizației respective, acest lucru trebuie să reiasă clar prin completarea ambelor rubrici D.1. și D.2. și transmiterea documentelor justificative în acest sens.,,
În ceea ce privește numărul reprezentanților, din toate îdrumările Curții, din punctum meu de vedere, reiese voința acestei instanțe de a comunica cu o singură persoană - deci doar un reprezentant.
Cu stimă.
Stimat forumist,
Într-adevăr, Convenția Europeană a Drepturilor Omului protejează dreptul la o viață privată, apărat în concret de Art. 8 al Convenției.
Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, a statuat că dreptul la un mediu sănătos este parte integrantă a dreptului la viață privată.
Astfel, CEDO a arătat în diverse cauze că poluarea reprezintă o ingerință în dreptul la un mediu sănătos, iar aici putem vorbi se poluare fonică, precum în Cauza Moreno Gomez contra Spaniei, Cererea 4143/02, Hotărârea din 16.11.2004, poluare industrială ...etc. Una din cauzele interesante privind poluarea a fost și Cauza Branduse vs. Romania Cererea 6586/03, Hotararea din 7 aprilie 2009, cauză în care un deținut s-a plâns că celula sa rea invadată de mirosuri provenind de la o groapă de gunoi din apropiere.
În consecință, este incontestabil că mediul sănătos implică un control al poluării fonice, da protecție oferită de Convenție.
Prin urmare, dvs va trebui să oferiți șansa autorităților interne să dispună anumite măsuri. Dacă acestea nu au fost dispuse, va trebui să atacați fiecare rezolvare a plângerilor focute de către dvs, până când se vor epuiza toate căile de atac utile și eficiente. În aceste condiții, Curtea Europeană va putea fi sesizată cu succes.
Cu stimă.
avocatnet.ro explicăm legislația
