Se aplica prevederile Legii 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat
Cap. 6.
Mostenirea
ART. 66
Mostenirea este supusa:
a) in ce priveste bunurile mobile, oriunde acestea s-ar afla, legii nationale pe care persoana decedata o avea la data mortii;
b) in ce priveste bunurile imobile si fondul de comert, legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.
O alta intrebare catre colegi: In caz de dubla cetatenie exista optiune unde pot sa dezbat succesiunea sau nu?
Daca procesul este la Judecatorie te poti reprezenta si singur, respectiv de o ruda pana la al 4-lea grad inclusiv (art. 68 alin 6 din Codul de procedura civila)
Am o intrebare interesanta la care as dori sa va dati cu parerea.
Cum se impaca si se pot interpreta urmatoarele doua prevederi legale:
Noul cod fiscal prevede scutirea de taxe si impozite succesorale pt tranferul dreptului de proprietate prin mostenire pentru cazul in care procedura succesorala se finalizeaza in maxim 2 ani de la data decesului a autorului succesiunii (art. 771 alin. 3 din CF 2007)
Cum se interpreteaza si se impaca si aplica aceasta norma cu situatiile in care se dispune repunerea in termenul de acceptare? Inteleg corect ca daca oricand cineva este repus in termenul de acceptare a unei succesiuni dezbaterea acesteia este si scutita de de taxe si impozite succesorale? Sau regula se aplica numai pt terenurile retrocedate (art 13 din Legea 18/91?) Ar trebui sa fie valabil pt toate bunurie, nu?
Am o intrebare interesanta la care as dori sa va dati cu parerea.
Cum se impaca si se pot interpreta urmatoarele doua prevederi legale:
Noul cod fiscal prevede scutirea de taxe si impozite succesorale pt tranferul dreptului de proprietate prin mostenire pentru cazul in care procedura succesorala se finalizeaza in maxim 2 ani de la data decesului a autorului succesiunii (art. 771 alin. 3 din CF 2007)
Cum se interpreteaza si se impaca aceasta norma cu prevederiile art. 13 alin. 2 din Legea 18/1991 prin care: (2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Am urgent nevoie de textul actului "HOTÃRÂRE nr.1.975 din 1966
privind unele măsuri pentru dezvoltarea producţiei de pâine în comune" emis de Consiliul de Ministri öi publicat in B.Of. nr. 58/24 sep. 1966.
Nici pe Legis nici pe dsclex nici pe cdep nu gasesc textul actului.
Ma ajuta cineva? Mersi
Vreau să vă prezint o speţă absolut nebună nemaiîntâlnită cred din domeniul legiilor proprietăţii
In anul 1946 clientul meu a fost silit să-şi cedeze proprietatea imobiliară (terenuri extravilane) primariei pentru a obţine cartela de pâine pentru familia sa.
În acest oraş cetăţenii care deţineau mai mult decât 2 hectare în proprietate nu primeau cartele de pâine, fiind astfelt nevoiţi la cedarea terenurilor.
Terenurile au fost administrate de Primărie, insă Primăria sau Statul Român nu s-a intabulat niciodată în CF, acesta rămând neschimbat pe numele fostului proprietar care a fost silit să-şi cedeze terenurile primăriei.
În anii 70 însă când s-a înfiinţat registrul de cadastru, posesorii (care au fost împosedaţi de către Primărie/GOSTAT de la acel moment au fost înscrişi în acest registru, cărţile funciare însă to ramând nemodificate pe numele fostului proprietar, fapt care nu fac posibilă retrocedarea acestora pe calea legiilor 18, 1, 247 încât comisiile argumentează că terenurile ar fii intrat în circuitul civil.
Întrebările care mi se pun în vederea revendicării pe calea dreptului comun şi pe care vreau să vă le pun şi vouă:
Pot invoca nulitate absolută a actului juridic de cedare silită sau numai nulitae relativă? Nu stiu exact dacă regulamentul practicat de primărie cu cartela de pâine şi cele 2 hectare de pământ au fost într-adevăr consfinţite de lege sau mai de grabă un caz de legiuire/legiferare.
Vreau să vă prezint o speţă absolut nebună nemaiîntâlnită cred din domeniul legiilor proprietăţii
In anul 1946 clientul meu a fost silit să-şi cedeze proprietatea imobiliară (terenuri extravilane) primariei pentru a obţine cartela de pâine pentru familia sa.
În acest oraş cetăţenii care deţineau mai mult decât 2 hectare în proprietate nu primeau cartele de pâine, fiind astfelt nevoiţi la cedarea terenurilor.
Terenurile au fost administrate de Primărie, insă Primăria sau Statul Român nu s-a intabulat niciodată în CF, acesta rămând neschimbat pe numele fostului proprietar care a fost silit să-şi cedeze terenurile primăriei.
În anii 70 însă când s-a înfiinţat registrul de cadastru, posesorii (care au fost împosedaţi de către Primărie/GOSTAT de la acel moment au fost înscrişi în acest registru, cărţile funciare însă to ramând nemodificate pe numele fostului proprietar, fapt care nu fac posibilă retrocedarea acestora pe calea legiilor 18, 1, 247 încât comisiile argumentează că terenurile ar fii intrat în circuitul civil.
Întrebările care mi se pun în vederea revendicării pe calea dreptului comun şi pe care vreau să vă le pun şi vouă:
Pot invoca nulitate absolută a actului juridic de cedare silită sau numai nulitae relativă? Nu stiu exact dacă regulamentul practicat de primărie cu cartela de pâine şi cele 2 hectare de pământ au fost într-adevăr consfinţite de lege sau mai de grabă un caz de legiuire/legiferare.
De fapt clientii mei (mostenitorii celui care a cedat terenurile) afirma acest lucru. Terenurile au intrat in administratia primariei, insa arhiva primariei a fost incendiata in 1989 si numai am cum dovedi ca intr-adevar asa a fost. Trebuie sa fi existat o norma atunci ...
avocatnet.ro explicăm legislația
