Activitate gimli

În cazul cedării folosinței a 5 sau mai puține proprietăți, opțiunea de a determina venitul net în sistem real atrage după sine recalificarea acestor venituri drept venituri din activități independente, sau schimbă numai modul de calcul al venitului net și apariția obligației de completare a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile?

Mai concret, un contribuabil aflat în această situație trebuie să plătească și CAS pentru aceste venituri ca urmare a exercitării acestei opțiuni?

Perioada efectuării studiilor de Master și Doctorat, cursuri de zi, la o universitate din SUA este asimilată stagiului de cotizare pentru pensie?

La închirierea apartamentului, plasa era perfect funcțională, însă după un an și jumătate s-a rupt și nu mai poate fi folosită. Chiriașul susține că s-a rupt fără vina sa, la utilizare normală. Fabricantul plasei susține că acestea au o durată limitată de viață și trebuie înlocuite din când în când, prețul fiind însă destul de mare (400 lei). Proprietarul susține că pentru obiectele de folosință îndelungată (țevi din perete, etc) reparațiile sunt în sarcina sa, însă pentru cele consumabile în folosința exclusivă a chiriașului (becuri, etc) acestea trebuie reparate de chiriaș și conform celor declarate de producător plasa face parte mai degrabă din cea de-a doua categorie. Cine are dreptate?

Am fost astăzi la Administrația Financiară pentru a solicita înregistrarea unui act adițional la un contract de închiriere, act adițional prin care perioada contractului inițial este scurtată, cu acordul ambelor parți contractante.

Am fost forțat să depun singurul original rămas al contractului de închiriere inițial (deși i-am atras atenția funcționarei că Adm. Financiară are deja un original -- depus de către mine la semnarea contractului inițial -- și cel în posesia mea este singurul rămas.)

Eu nu sunt jurist, dar consider că un contract este un document încheiat în primul rând între părțile contractante, și mi se pare firesc ca acestea să dispună, fiecare, de câte un original al contractului încheiat. Da, sunt de acord ca Adm. Financiară să primească la rândul său un original la înregistrarea inițială a contractului, și sunt de acord să depun oricâte copii îmi solicită Administrația.

Mi se pare însă abuzivă situația în care am fost pus să aleg între a renunța la singurul original rămas al contractului sau a continua să plătesc impozite pentru un contract încheiat.

Aș dori să aflu dacă ceea ce mie mi se pare intuitiv evident este și adevărat d.p.d.v. juridic, și dacă da, cum aș fi putut proceda în situația expusă.

Poate că nu am descris suficient de bine situația în primul mesaj, așa că revin cu clarificări.
Terasa cu pricina aparține, din construcție, apartamentului de la et8. Nu este însă balcon
(sub ea nu este balconul apt de la et7, ci chiar sufrageria) și nici logie (deasupra ei este cerul liber).

Este vorba de un bloc vechi, care spre partea superioară se îngustează, ca o piramidă.
(et8 este mai îngust decât et7)

De aici și întrebarea mea: Dpdv juridic, pentru a afla cine plătește reparația, primează faptul
că este o "suprafață exterioară" (cazul 1 din întrebarea inițială) sau că aparține apt. de la et8
(cazurile 2 sau 3)?

Este vorba de o terasă la ultimul etaj (et8) al unui bloc vechi. Deasupra terasei este cerul liber, iar pardoleala terasei este și plafonul unui apartament (la et7). Terasa este în folosința exclusivă a apartamentului de la et8.

În cazul în care blocul fiind vechi (anii '30) și a început să pătrundă apa, deteriorând plafonul apartamentului de la et7, cine ar trebui să plătească reparația:

1. Asociația de proprietari, fiindcă terasele sunt considerate proprietate comună?
2. Vecinul de la et8, fiindcă terasa este în folosința sa exclusivă?
3. Costurile ar trebui să se împartă între cei doi vecini (de la et7 și et8), fiind vorba de un "perete despărțitor" (podeaua unuia/plafonul celuilalt)?

Căutând pe internet am găsit menționate toate trei variantele, care este de fapt situația legală?

Ma aflu in situatia in care asiguratorul refuza plata indemnizatiei pentru repararea pagubelor produse de o inundatie, caz acoperit de polita.

Evenimentul a avut loc in luna Februarie, iar asiguratorul cu pricina a tratat in mod execrabil cazul, incercand intai a transfera asupra mea obligatia sa (contractuala!) de a stabili prin experti si pe cheltuiala proprie cauzele incidentului, refuzand apoi a imi comunica cele mai elementare date despre dosar. (nu au binevoit sa-mi comunice nici macar numarul dosarului, nimeni nu stie nimic despre caz, persoana responsabila nu e niciodata prezenta, etc)

Dupa doua reclamatii la CSA (care s-a rezumat la a-mi comunica pozitia asiguratorului, care incearca sa forteze interpretarea unui articol din contract privind obligatia mea de a anunta, dupa caz, politia sau pompierii — reamintesc, este vorba de apa de la conducta vecinului de deasupra, politia sau pompierii mi-ar fi ras in nas daca ii chemam sa constate asa ceva!), dupa luni de incercari de a lua legatura si a solutiona intr-un mod normal problema, ma vad fortat sa ii actionez in instanta. (pregatind in prealabil o invitatie la conciliere, la care nu cred ca or sa se prezinte)

Suspiciunea mea (si singurul mod de a-mi explica comportamentul execrabil al asiguratorului) este ca acesta este rezultatul unui calcul statistic, la care asiguratorii se pricep cel mai bine. Daca in urma aplicarii acestui comportament, un procentaj insemnat din asigurati renunta la indemnizatie (cum m-am gandit si eu sa o fac, din dorinta de a imi proteja sanatatea), iar in putinele cazuri care ajung in instanta asiguratorul plateste doar costul reparatiei, pe care oricum ar fi trebuit sa il plateasca in conditiile si la termenele din contract, asiguratorul are practic un stimulent economic de a actiona in acest mod execrabil.

Pentru ca acest comportament execrabil sa fie economic nerentabil, ar fi normal ca, in putinele cazuri care ajung in instanta, costul asiguratorului sa fie mult mai mare decat costul executarii obligatiei in conditiile contractului, descurajand o astfel de strategie din partea sa.

Acesta este insa doar un rationament "de bun simt", eu fiind total strain de practicile legale aplicabile. De aceea va intreb: ce as putea cere in plus, pe langa costul reparatiei, care pe de o parte sa compenseze timpul si nervii pierduti de catre mine ca urmare a strategiei de neplata a asiguratorului si pe de alta parte sa descurajeze asiguratorul in a aplica pe viitor acest tip de strategie de neplata?

Din ce am cautat pe internet, am gasit norme care cuantifica daune interese pentru neexecutare in cazul asigurarilor RCA, exista astfel de norme si in cazul asigurarilor de locuinta? Pot cere daune morale, si daca da in ce cuantum? Care este practica juridica in astfel de cazuri, care sunt metodele concrete de calcul?

Cer scuze, la pct 2 cred ca termenul corect este de "daune interese pentru neexecutare", nu sunt de meserie si le cam incurc :)

Multumesc pentru raspunsuri, revin cu intrebari pentru ca, iata, se implinesc 6 luni de la eveniment si asiguratorul refuza plata indemnizatiei pe motivul lipsei acestei constatari.

In urma raspunsurilor primite, am studiat cu atentie contractul si intr-adevar, constatarea cauzelor cade explicit in sarcina asiguratorului. Citez:

13.3. În caz de producere a evenimentului asigurat, Asigurătorul îşi rezervă dreptul de a efectua, prin experţi şi pe cheltuială proprie, o expertiză privind cauzele şi împrejurările producerii evenimentului asigurat, precum şi mărimea acestuia.

Cu toate acestea, imediat ce am pus asiguratorului in vedere acest fapt, acesta a incetat orice forma de comunicare cu mine. Cand sun sa cer detalii despre caz mi se spune ca dosarul nu exista, cand cer sa vorbesc cu persoana care ar trebui sa se ocupe de dosar, "nu este acolo, dar o sa ma sune", ceea ce nu se intampla niciodata, nu mi se raspunde la
emailuri repetate, etc, etc.

Devine evident ca singura cale inainte este de a ma adresa instantei, as avea urmatoarele intrebari:
1. Pot sa ma reprezint singur in instanta in acest caz?
2. Pot cere instantei daune morale, care sa acopere stresul si nervii cauzati de multiplele incalcari ale contractului si comportamentul deplorabil al asiguratorului?
(ar fi trebuit sa faca constatarea in termen de 5 zile, si au venit abia dupa o luna, si numai la interventia CSA, refuza sa stabileasca cauza infiltratiei incercand sa ma forteze pe mine sa o fac desi contractul stipuleaza clar ca este in sarcina lor, refuza sa imi comunice cele mai simple detalii despre dosar, etc, etc?)
3. Am sanse sa gasesc un avocat care sa ma reprezinte cu onorariu de succes? (Am platit eu reparatia sperand sa imi recuperez banii de la asigurator, as vrea sa evit a mai plati un onorariu tot din banii mei)

Vecinul de deasupra ma inunda repetat. Am incheiat o asigurare care acopera astfel de situatii, insa asiguratorul imi solicita o adeverinta din partea Asociatiei de Proprietari care sa stabileasca cauzele evenimentului, iar Asociatia/Administratorul refuza sa imi elibereze o astfel de adeverinta.

1. Exista o obligatie legala a Presedintelui/Administratorului de a elibera o astfel de adeverinta?
2. Ce as putea face in situatia descrisa?