Activitate ContSters30121

Sa va clarific: medicul specialist de medicina muncii este "expert" in specialitatea lui. Nu are nevoie de nimeni sa-i confirme "verdictul". Asa cum s-a aratat mai sus, rolul lui este de a decide asupra aptitudinii de a muncii pe un anumit post specific.

Medicul expert al asigurarilor sociale are rolul de a evalua capacitatea restanta de munca in general, si de a ajuta in reorientarea profesionala a persoanelor care nu mai pot exercita anumite meserii.

HG 355/2007 Art. 12
"(2) Toate cazurile de inaptitudine medicala permanenta vor fi rezolvate de catre medicii de medicina muncii în colaborare cu medicii de expertiza capacitatii de munca, care se vor informa reciproc asupra rezolvarii situatiei de fapt."

Fiecare are deci o functie diferita, si complementara unul altuia.

O alta resursa legislativa la care se poate apela este OUG 158/2005 si care permite reducerea timpului de munca cu 25% pentru "prevenirea aparitiei de imbolnaviri" pe o durata maxima de 3 luni, la propunerea medicului curant si cu avizul medicului expert.

In general insa, in situatii de iminenta de avort, medicul de medicina muncii recomanda concediu de risc maternal. Procedura este descrisa mai sus.

Raspunsul corect se afla in Codul Muncii: art.171 (5) Masurile privind securitatea si sanatatea in munca nu pot sa determine, in nici un caz, obligatii financiare pentru salariati.

Extrase din HG 355/2007
Art.8 - Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt: examenul medical la angajarea în munca [...]
Art. 16. - (1) Examenul medical la angajarea în munca se face la solicitarea angajatorului care va completa fisa de solicitare a examenului medical la angajare, conform modelului prevazut în anexa nr. 2, si fisa de identificare a factorilor de risc profesional, conform modelului prevazut în anexa nr. 3.

Deci legea arata clar ca examenul medical la angajare este parte a asigurarii securitatii / sanatatii in munca, care cade in sarcina angajatorului si de aceea acesta trebuie sa isi asume TOATE cheltuielile legate de aceasta.

Daca firma nu are contract pentru examene la angajare cu o anumita unitate medicala, ceea ce m-ar mira (oricum trebuie sa asigure supravegherea medicala periodic a angajatilor proprii) se poate solicita ulterior decontarea cheltuielilor. Normal, examenul medical de angajare ar trebui sa fie ultimul element la dosar inainte de decizia de angajare.

octavia59 a scris:

Azi e subiectul zilei : MEDICINA MUNCII !!!
:-/

Pai da, sarbatorim 1 mai, ziua lucratorilor sanatosi ! :D

Nu, adevarul este ca profitand de ziua libera, am descoperit azi dimineata pe forum o multime de subiecte care ma interesau (sunt medic MM) si m-am apucat sa raspund la ele (multe, vreo 8...), dezgropand subiecte mai vechi. Sorry! :P

octavia59 a scris:

Daca dvs. refuzati sa faceti analizele si investigatiile specifice de med. muncii, angajatorul poate sa va impute suma pe care o plateste ptr. dvs. Si sanctionata si cu banii luati ! Merita ?

Ar fi ilegal sa ii impute aceasta suma, intrucat in lege scrie clar ca toate cheltuielile se suporta de angajator.

Dar pe de alta parte nimic nu-l impiedica pe angajator sa specifice in Regulamentul intern ce sanctiuni vrea pentru refuzul de a efectua o obligatie de serviciu - pentru ca persoana in cauza poate avea o boala infectioasa care poate fi periculoasa pentru colegii de serviciu sau clienti (ex. tuberculoza).

dpdv medical nu este neaparat o problema; in caz de tratament riguros respectat, tuberculoza este contagioasa numai in primele 2 luni de tratament, ulterior persoana nu mai pune probleme dpdv infectios pentru colegii de munca;

un alt aspect este legat de starea generala, fatigabilitate, eventual boli asociate - toate acestea in relatie cu solicitarile locului de munca (care nu trebuie sa fie excesive fata de capacitatile lui)

deci, ideea este ca poate isi poate intrerupe concediul medical mai repede fie pentru a relua activitatea in aceeasi firma, fie in alta, cu conditia de a trece un examen medical de medicina muncii, denumit "la reluarea activitatii" sau respectiv "de angajare".

radlili a scris:

inseamna ca medicul de medicina muncii nu are drept de vot, ci doar consiliaza.....

Intr-adevar, in teorie rolul medicului nu este de a lua partea angajatilor sau a angajatorului, ci de a fi parte neutra, cu rol de consiliere a angajatorului si a angajatilor din pozitia de expert in domeniul preventiei bolilor profesionale/promovarii sanatatii. Oricum medicul nu este angajat al unitatii, ci doar presteaza servicii, deci nu poate decide pentru problemele unitatii (exceptie: in cazul unui serviciu medical intern, lucrurile sunt mai complicate, dar principiul de baza ramane).

Deci, in acest caz, raportul de forte devine egal.

In practica probabil ca se procedeaza altfel...

Dati-mi voie sa va contrazic partial cu citat:
Art. 27. - (1) O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci.
Deci certificatul este obligatoriu (si el se numeste Fisa de aptitudine).

In ceea ce priveste momentul consultatiei de medicina muncii, imi cer scuze, aveti dreptate - poate fi si dupa incheierea contractului de munca, cum se intampla in mai toate cazurile.

Pentru a clarifica o problema ridicata anterior

- boala dvs, lupus eritematos sistemic, nu are sanse de a fi recunoscuta ca boala profesional, avand cu totul alte cauze
- evolutia ei in schimb poate fi influentata de multi factori, printre care si unii profesionali
- angajatorul nu va poate concedia pe motive medicale, fara a avea fisa de aptitudine cu mentiunea inapt permanent de la medicul de medicina muncii
- in acest ultim caz solicitati medicului de medicina muncii sa ia legatura cu medicul expert al asigurarilor sociale (denumire veche medic de expertizare medicala a capacitatii de muncii ) - cf prevederilor art 12 alin (2) din HG 355/2007: "Toate cazurile de inaptitudine medicala permanenta vor fi rezolvate de catre medicii de medicina muncii în colaborare cu medicii de expertiza capacitatii de munca, care se vor informa reciproc asupra rezolvarii situatiei de fapt.", pentru a evalua oportunitatea incadrarii intr-un grad de pensie de boala
- pe de alta parte, in functie de oferta locala si de situatia dvs profesionala - cautati totusi si alte locuri de munca...

Eu vad problema in felul urmator (sunt medic specialist medicina muncii):

- cauza principala a concedierii dvs a fost fisa de aptitudine eliberata de medicul de medicina muncii cu avizul "inapt munca la inaltime".
- acest aviz ar fi putut fi contestat in termen de 7 zile de la primirea lui, la ASP judetean; acum e prea tarziu;

Fara sa am nici un fel de informatii despre starea dvs de sanatate (= argumente pro sau contra), consider ca avizul medicului se bazeaza pe faptului ca in Fisa 123 din HG 355/2007 referitoare la munca la inaltime scrie ca varsta peste 55 de ani este o contraindicatie pentru munca la inaltime.
Sa fie insa clar: aceste contraindicatii sunt RELATIVE, nu absolute adica obligatorii, ramanand la latitudinea medicului de a decide in functie de starea dvs de sanatate la 56 de ani.
In general se considera ca inaintarea in varsta se asociaza cu o serie de diminuari ale capacitatilor functionale (vedere, auz, echilibru, reflexe, forta musculare, elasticitate, rezistenta la efort, adaptabilitate la situatii noi etc), precum si cu acumularea mai mult sau mai putin evidenta de diverse patologii, care la un loc - si in conditii de munca la inaltime - pot reprezenta un risc pentru securitatea dvs sau a colegilor de munca (plus pagube materiale), motiv pentru care de altfel s-a si stabilit in legislatie aceasta limita de varsta.

Nu este deci vorba de un abuz medical, ci de o decizie bazata pe o anumita logica si argumentatie. Sigur, contraindicatia din HG 355/2007 fiind relativa, medicul ar fi putut decide si altfel, in functie de conditiile efective de desfasurare a activitatii si de riscurile reale existente. Dar pentru asta ar fi trebuit sa viziteze locul de munca, sa cunoasca efectiv activitatea, sa ia cunostinta de dosarul de evaluare a riscurilor, iar in final avand toate elementele medicale si cele profesionale sa decida.