avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 783 soluții astăzi
Forum Activitate gabriella222

Activitate gabriella222

Răspuns la discuția Vanzare teren
Va multumesc.
Discuție Vanzare teren
Buna ziua
Sunt copropietara la un teren cu sora mea de 1/2. De ani de zile
nu a vrut sa facem diviziunea , iar acum vrea sa vinda partea ei din teren.
Are voie sa vanda partea ei cand nu se stie ce parte din teren are? ex. partea din stanga sau partea din dreapta?
Ce lege se aplica in acest caz?

Va multumesc
gabriella222
Buna ziua


Doresc sa stiu daca o persoana are voie sa ceara in instantaa ca pretentii, o suma de bani (redeventa) pe un teren inchiriat(acelasi teren) la doua companii diferite, care sunt total opuse ca mijloc de folosire.
Aceasta persona a facut un contract cu o companie agricola din zona, pentru care a luat banii pe chirie de ani de zile,(am dovada la aceste plati, cat si contractele) in baza unor documente false, nefiind proprietara.
Proprietara de drept a fost mama persoanei decedata in 2013.
Din anul 2013 am fost plimbati prin instante, pana in anul 2018, cand s-a ajunj la o tranzactie prin avocat, in care s-a stabilit ,ca acest teren dupa decesul mamei, a fost impartit in mod egal de 50/50 catre cele doua mostenitoare.
In tot acest timp, persoana respectiva pana in anul 2018, a facut contracte (sau renoit), cu acest agicultor desi aveam dosare in instanta pentru stabilirea mostenitorilor si a continuat sa ia banii pe chirie pe acest teren, fara sa spuna celuilat comostenior de actiunile sale.
In Decembrie 2019, persoana a inaintat o actiune de pretentii, in instanta, impotriva celelaite companii (groapa de gunoi), pentru a cere banii pe chirie(redeventa) pe acelasi teren.
Din anul 2006 Titulara terenului(mama) a facut un contract de concesiune pe termen de 15 ani pe acest teren, deci, persoana respectiva nu avea niciun drept sa faca contractele cu acel agricultor, neavand niciun drept legal, nefiind titulara de drept al acestui teren. Din anul 2018, a obtinut prin certificatul de mostenitor doar 50% din teren. Compania cu care s-a facut contractul de concesiune in anul 2006, este o companie de deseuri(groapa de gunoi),iar aceasta companie nu a platit niciun ban (redeventa) pentru folosirea terenului, datorita litigiilor care au fost facute de catre aceasta persoana.
Stau si ma intreb ce poate un agricultor sa insamanteze pe o gropa de gunoi? Nu am raspuns la aceasta intrebare, dar am gasit un raspuns la ce poate un agricultor sa recolteze de la o groapa de gunoi: ceva bani de la APIA si de la Fondurile Europene, pentru agricultura.
Intrebarea mea este:
Se poate inchiria in acelasi timp un teren cu doua companii diferite, si este legal ca o persoana sa fie platita de doua ori, pentru acelasi teren?
Cum pot sa opresc aceasta actiune?
Exista vreo lege care sa interzica, inchirierea acelui teren de catre doua companii diferite, si care sa interzica plata de doua ori pentru acelasi teren?

As dorii daca se poate, sa aflu ce lege interzice aceste lucruri ?

Va multumesc.
gabriella222
Buna ziua,

As dori sa stiu daca, un contract de Concesiune facut in anul 2006, intre o persoana fizica si o firma privata, pentru inchirierea unui teren, este titlu executoriu, sau un inscris autentic. Precizez ca acest contract a fost semnat de catre cele doua parti, (si cu stampila companiei), dar nu a fost autentificat la notar, nu a fost declarat la fisc, nu a fost declarat la OCPI sau la primarie. Ce valoare juridica are acest contract ? In baza vechiului Cod Civil se poate face o executare silita,
fara sa apelez la instanta?
Ce lege se aplica asupra acestui document?

Cu multumiri,
gabriella222
Buna ziua,

Dupa cum se stie avem Subminarea puterii de Stat, avem Subminarea economiei nationale, si probabil altele.

Am gasit un articol referitor la Subminarea statului și a cetățenilor, dar parca nu spune prea multe.

Va rog frumos sa-mi spuna cineva daca exista sau se poate vorbi si despre Subminarea legilor Romanesti. Vorbesc foarte serios! Unde pot gasi asa ceva, sau in ce lege?
va multumesc
gabi
Răspuns la discuția Apel sau Recurs fond funciar
Buna ziua,

Pe portal.just.ro de la Judecatoria Ploiesti, la informatiile de interes public se poate citii:

1. REGULI PENTRU PROPUNEREA SI ADMINISTRAREA PROBELOR (art. 4)
2. HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE DE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI în procesele funciare în prima instanţa sunt supuse numai recursului. Hotărârile definitive irevocabile susceptibile de înscriere in cartea funciara sunt comunicate de către instanţa de judecata birourilor de carte funciara.( art.5 alin.1)


[ link extern ]

Daca ati avut primul proces (prima instanta) la Judecatorie, atunci in baza legii se face recurs.

Am cautat si eu legea Legea 247/2004 la legislatie.just.ro

[ link extern ]

Exista o forma de baza si o forma consolidata si intre ele sunt 35 de modificari (istoric consolidari). Le-am verificat pe toate si TITLUL XIII din Anexa, a ramas neschimbat de la inceput din data de 29.01.2005 si pana la data de 27.05.2016(ultima modificare).
Astept si eu ca specialisti din Forum sa-si spuna parerea., dar ca sa fiti mai sigur,
intrebati Ministerul Justitiei, CSM si chiar Presedintele Instantei unde a avut loc procesul.
Este si o Decizie de la Inalta Curte de Casatie si Justitie din 21 mai 2007, dar nu sunt
sigura daca mai este de actualitate sau nu. Dupa parerea mea daca vreo alta lege schimba
Titlul III din Anexa legii 247.2005, atunci in mod sigur trebuia mentionata acesta schimbare
si in legea 247/2005.



gabriella222

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIILE UNITE

D E C I Z I A nr. XLV (45) Dosar nr. 21/2007

Şedinţa de la 21 mai 2007

Sub preşedinţia domnului profesor univ.dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de colegiul de conducere al Curţii de Apel Piteşti, cu privire la căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor pronunţate în cauze ce au ca obiect acţiuni în constatarea nulităţii absolute a actelor emise cu încălcarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 întemeiate în drept pe dispoziţiile art. III din Legea nr. 169/1997.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 92 judecători din totalul de 116 aflaţi în funcţie.
SECŢIILE UNITE,

Deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:
Prin recursul în interesul legii, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Piteşti sesizează că instanţele de judecată din raza teritorială a acestei curţi de apel nu au un punct de vedere unitar, cu privire la căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor pronunţate în litigiile ce au ca obiect acţiuni în constatarea nulităţii absolute a actelor emise cu încălcarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. III din Legea nr. 169/1997.
Astfel se arată că unele instanţe au considerat că hotărârile pronunţate în cauze ce au ca obiect anularea titlurilor de proprietate emise în favoarea unor terţi sunt supuse ambelor căi de atac (apel şi recurs).
S-a apreciat în acest sens că numai litigiile care privesc restituirea proprietăţii funciare sunt procese funciare, aria lor neputând fi extinsă la constatarea nulităţii actelor emise cu încălcarea legilor fondului funciar.
Alte instanţe într-o opinie majoritară, dimpotrivă, au considerat că hotărârile pronunţate în procesele de fond funciar în primă instanţă sunt supuse numai recursului, motivând că Legea nr. 247/2005 defineşte, prin art. 1 din Titlul XIII intitulat – "Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor funciare", "procesele funciare ca fiind plângerile, contestaţiile şi alte litigii" apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 cu modificările şi completările ulterioare.
S-a mai relevat în sprijinul acestui punct de vedere că art. 5 alin. 1 din acelaşi titlu, precizează că hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele funciare în primă instanţă sunt supuse numai recursului.
Din examinarea susţinerilor formulate prin recursul în interesul legii, în raport cu situaţiile rezultate din deciziile la care se face referire se constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente " În scopul accelerării judecării plângerilor, contestaţiilor şi a altor litigii apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în faţa instanţelor judecătoreşti se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se va completa cu cele ale Codului de procedură civilă."
În raport cu aceste dispoziţii, este de reţinut că procese funciare sunt considerate toate litigiile al căror obiect vizează restituirea proprietăţii funciare prin legile speciale: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000, acte normative avute în vedere în procesul de modificare a legislaţiei prin reforma în domeniul proprietăţii cuprinsă în Legea nr. 247/2005.
Prin urmare, acţiunile care au ca obiect constatarea nulităţii absolute a actelor emise cu încălcarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, întemeiate în drept pe dispoziţiile art.III din Legea nr. 169/1997, se încadrează în sintagma "alte litigii, apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991", din articolul 1 Titlul XIII al Legii nr. 247/2005.
Prin art. 5 alin. 1 prima teză din Titlul XII din aceeaşi lege se prevede că "Hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele funciare în primă instanţă sunt supuse numai recursului".
Ca urmare, dispoziţia menţiontă se referă la toate genurile de procese funciare, indiferent de obiectul lor, şi este completată cu normele procedurale civile.
Cum prin art. 2 pct. 3 din Codul de procedură civilă se prevede că recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului, sunt judecate de tribunale, se impune ca prin coroborarea acestor prevederi cu cele ale art. 5 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 şi a art. 2821 din Codul de procedură civilă, să se ajungă la concluzia că hotărârile pronunţate în litigiile având ca obiect constatarea nulităţii actelor emise cu încălcarea Legii nr. 18/1991 sunt susceptibile numai de calea de atac a recursului.
Dar cum practica neunitară în problema de drept menţionată mai sus, sesizată prin recursul în interesul legii se regăseşte numai la nivelul Curţii de Apel Piteşti, se constată că nu i se poate da semnificaţia de "cazuri de aplicare neunitară a legii", urmând ca recursul în interesul legii declarat de colegiul de conducere al acestei curţii de apel să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E

Respinge sesizarea formulată prin recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Piteşti, cu privire la căile de atac ce pot fi exercitate în litigiile ce au ca obiect acţiunile în constatarea nulităţii absolute a actelor emise cu încălcarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, întemeiate pe dispoziţiile art. III din Legea nr. 169/1997, constatând că în practica instanţelor nu s-au ivit soluţionări diferite în această materie.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 21 mai 2007.


PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
Prof. univ. dr. Nicolae Popa


PRIM MAGISTRAT ASISTENT
Victoria Maftei

Buna ziua,

As dori sa stiu cand se poate face o cerere pentru eliberarea unui Certificat de Grefa.
Reclamantul a depus o cerere de Chemare in judecata, si in aceeiasi zi a facut si o cerere pentru obtinerea Certificatului de Grefa, pe care l-a obtinut.
"Se certifica de noi.......ca pe rolul acestei Instante, se afla dosarul.......privind...."....avind ca obiect fond funciar
In acest certificat se mentioneaza cele 4 capete de cerere de chemare in judecata ale reclamantului si in plus:
"In subsidiar, avand in vedere preved. Art.13 din legea nr. 18/1991".
Mai departe, se mai specifica in acest certificat, alt articol:
In temeiul preved. Art. 223 alin 3CPC, solicit judecarea cauzei inclusiv in lipsa".
Este acest lucru legal?
Cu acest certificat s-a suspendat alt proces.
Sa inteleg ca o judecatorie, prin certificat, ii spune altei judecatorii, ce legi se aplica in acest dosar si ce are de facut?

Cand intra pe rol un dosar la o judecatorie?
De la data cand s-a facut cererea de chemare in judecata, sau de la data cand s-a verificat, regularizat si aprobat cererea de chemare in judecata?(Art.200 si 201 NCPC)

De unde a stiut Grefierul, care a semnat acest Certificat de Grefa in aceiasi zi cand s-a depus cererea de chemare in judecata, ca acest dosar va fii aprobat, fara sa se specifice termenul?
In cererea acestui certificat reclamanta nu a solicitat sa se dea si termenul de judecata.
Va multumesc
gabi
Sarbatorile Craciunului si al Noului An , sa va aduca multe impliniri, bucurii, prosperitate si fericire !

La Multi Ani!
Buna ziua,

Daca aveti un act semnat de un notar din Malta, trebuie Apostilat de catre Guvernul Maltez
in baza Convenţiei de la Haga din 5.10.1961. Acest document este perfect valabil si recunoscut pe teritoriul Romaniei. Acest document nu mai are nevoie de nici o stampila sau supralegalizare. Daca documentul este in alta limba decit in cea romana, trebuie tradus, semnat si stampilat de un notar. Nici un act notarial facut intr-o tara straina si apostilat, NU ARE NEVOIE DE AUTENTIFICARE. Documentele facute de notarii romani au nevoie de autentificare.
Art.12, lit. b, din Legea 36/1995.
Legea 36/1995 nu are nici o putere in fata unui document apostilat de un guvern strain.
Art.137, (3) In cazul in care prin conventii internationale la care Romania este parte se prevede altfel, SE APLICA ACELE CONVENTII.

Noul Cod Civil
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 4

Aplicarea prioritară a tratatelor internaţionale privind drepturile omului

(1) În materiile reglementate de prezentul cod, dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile persoanelor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Constituţia, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi prezentul cod, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care prezentul cod conţine dispoziţii mai favorabile.



Cu stima
Răspuns la discuția Cerere de amanare a procesului
Va multumesc

Gabi