Activitate lackry_c

Taxa pe clădiri este datorată de persoanele fizice sau persoanele juridice, altele decât cele de drept public, care dețin dreptul de administrare, folosință închiriere sau concesiune asupra clădirii, stabilit în condițiile legii.

(2) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (1) transmit ulterior altor persoane dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosință a clădirii, taxa pe clădiri va fi datorată doar de prima entitate care nu este de drept public, care a primit dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosință.

16. Impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri se stabilesc în funcție de destinația finală a clădirii, care poate fi rezidențială, nerezidențială sau mixtă, pe baza declarației pe propria răspundere a contribuabilului, și se calculează în conformitate cu prevederile art. 457 - 460 din Codul fiscal.

17. (1) În cazul clădirilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la intervale de timp mai mari de o lună, se aplică următoarele reguli:

a) taxa pe clădiri se datorează de concesionar, locatar, administrator sau utilizator, după caz;

b) taxa se calculează proporțional cu numărul de luni prevăzute în contract; pentru fracțiunile mai mici de o lună, taxa se calculează proporțional cu numărul de zile;

c) concesionarul, locatarul, administratorul sau utilizatorul, după caz, depune o declarație la organul fiscal până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a contractului;

d) concesionarul, locatarul, administratorul sau utilizatorul, după caz, are obligația să plătească taxa pe clădiri la bugetul local lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului.
19. Exemple pentru aplicarea prevederilor referitoare la taxa pe clădiri:

A. O unitate administrativ-teritorială (UAT) deține în proprietate o clădire pe care o dă în administrare unei persoane de drept public (A), care o închiriază ulterior unei persoane de drept privat (B), care la rândul ei o închiriază unei/unor terțe persoane (C).

a) Conform prevederilor Codului fiscal, taxa pe clădiri este datorată de persoana de drept privat (B).

b) Taxa se calculează similar impozitului pe clădiri, în funcție de scopul în care clădirea este folosită de ultima persoană/ultimele persoane (C).

c) În cazul în care clădirea are destinație finală rezidențială, nu se datorează taxa pe clădiri, având în vedere că aceasta nu este folosită pentru activități economice sau agrement, în conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

d) În cazul în care clădirea are destinație finală nerezidențială, fiind folosită pentru activități economice sau agrement desfășurate în relație cu alte persoane decât persoanele juridice de drept public, taxa datorată de persoana B se va calcula în conformitate cu prevederile art. 458 sau ale art. 460 alin. (2) și (3) din Codul fiscal.

e) În cazul în care clădirea are destinație finală mixtă, taxa se va stabili în conformitate cu prevederile art. 459 sau ale art. 460 alin. (4) din Codul fiscal, după caz.

Pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local.
Valoare impozabila se calculeaza conform ART. 457 - Calculul impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

Solicitati un certificat fiscal de informare de la DITL necesar autoritatilor straine. In acest certificat va aparea valoare impozabila a apartametului.

ART. 461 - Declararea, dobândirea, înstrăinarea și modificarea clădirilor

taxa pe teren

ART. 453 cod fiscal - Definiții

În înțelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) activitate economică - orice activitate care constă în furnizarea de bunuri, servicii și lucrări pe o piață; Norme metodologice
b) clădire - orice construcție situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite; Norme metodologice

c) clădire-anexă - clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum: bucătării, grajduri, pivnițe, cămări, pătule, magazii, depozite, garaje și altele asemenea; Norme metodologice

d) clădire cu destinație mixtă - clădire folosită atât în scop rezidențial, cât și nerezidențial; Norme metodologice

e) clădire nerezidențială - orice clădire care nu este rezidențială; Norme metodologice

f) clădire rezidențială - construcție alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii; Norme metodologice

În înțelesul art. 453 lit. e) din Codul fiscal, în categoria clădirilor nerezidențiale sunt incluse acele clădiri care sunt folosite pentru activități administrative, de agrement, comerciale, de cult, de cultură, de educație, financiar-bancare, industriale, de sănătate, sociale, sportive, turistice, precum și activități similare, indiferent de utilizare și/sau denumire, fără ca aceasta să intre în categoria clădirilor rezidențiale.

(2) Structurile de primire turistice sunt considerate clădiri nerezidențiale.

(3) Clădirile sau spațiile din acestea unde se înregistrează sedii secundare și puncte de lucru se consideră că sunt folosite în scop nerezidențial.

(4) Clădirile în care nu se desfășoară nicio activitate sunt considerate rezidențiale sau nerezidențiale în funcție de destinația care reiese din autorizația de construire.

În înțelesul art. 453 lit. f), clădirile rezidențiale sunt clădiri folosite pentru locuit, alcătuite din una sau mai multe camere, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisfac cerințele de locuit ale unei persoane sau familii și care nu sunt folosite pentru desfășurarea unor activități economice.

(2) Clădirile în care nu se desfășoară nicio activitate sunt considerate rezidențiale dacă aceasta este destinația care reiese din autorizația de construire.
[ link extern ]
Speță"din data de 10.02.2017 privind modul de calcul al impozitului pe clădirile nerezidențiale deținute de persoanele fizice care au depus declarația fiscală ulterior termenului de 31.05.2016

1. Conform art. 5 pct. 41 din Hotărârea Guvernului nr.15/2017 privind organizarea și funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare, acestaîndrumă şi sprijinăautorităţile administraţiei publice locale şi aparatul de specialitate al acestora în aplicarea corectă şi unitară a prevederilor legale şi în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin.
Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nu formulează interpretări/precizări, cu caracter general obligatoriu ale actelor administrative, care să poată fi invocate în faţa vreunei instanţe judecătoreşti sau autorităţi administrative, iar responsabilitatea pentru emiterea unui act sau luarea unei deciziirevine exclusiv autorităţiicare emite actul/persoanei care ia decizia respectivă.
2. Referitor la întrebarea dumneavoastră care este cota de impozitare pentru cei care au depus declaraţia ITL001 Model 2016 ulterior datei de 31.05.2016, „în sensul fie a aplicării cotei de 0,2-1,3% asupra valorii conform lit. b) și c), fie de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457?” precizăm următoarele:
 Conform prevederilor legale de la art. 458 alin. (1) lit. c), pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii care rezultă din actul de transfer al dreptului de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.
În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor de mai sus (respectiv dacă nu există o valoare care să rezulte dintr-un act de transfer al proprietății în ultimii 5 ani anteriori anului de referință), impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate în mod similar impozitului aferent clădirilor rezidențiale deținute de persoanele fizice.
 Considerăm că, organul fiscal local trebuie să țină cont de prevederea tranzitorie de la art. 495 lit. a) din Codul fiscal, conform căreia, în vederea stabilirii impozitelor şi taxelor locale pentru anul fiscal 2016, persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 dețineau în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă, aveau obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 mai 2016 inclusiv.
În conformitate cu pct. 171 alin.(1) din H.G. nr. 1/2016 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2016 privind Codului fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în aplicarea art. 495 din Codul fiscal, persoanelor fizice care deţin în proprietate clădiri cu destinaţie nerezidenţială şi care nu depun niciunul dintre documentele menţionate la lit. a), li se calculează impozitul pe clădiri prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile.
 Întrucât în Codul fiscal nu avem sancțiune pentru nedepunerea declarației prevăzute la art. 495 lit. a) de către persoana fizică care deține o clădire nerezidențială, organul fiscal local poate avea în vedere contravențiile prevăzute la art. 336 alin. (1) lit. b) corelate cu sancțiunile de la art. 336 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările si completările ulterioare.
Astfel, neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor, persoane fizice, la termen a obligaţiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor şi veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că, pentru cei care au depus declaraţia fiscală ulterior datei de 31.05.2016, impozitul pe clădire se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate în mod similar impozitului aferent clădirilor rezidențiale deținute de persoanele fizice.

Daca este punct de lucru deschis in cursul anului 2018, proprietarul imobilului trebuie sa faca pentru anul fiscal 2019 raportul de evaluare al imobilului cu delimitarea exacta a punctului de lucru ; acest raport trebuie depus pana cel tarziu 31.03.2019 pentru a fi luat in calcul.

"În înțelesul art. 453 lit. e) din Codul fiscal, în categoria clădirilor nerezidențiale sunt incluse acele clădiri care sunt folosite pentru activități administrative, de agrement, comerciale, de cult, de cultură, de educație, financiar-bancare, industriale, de sănătate, sociale, sportive, turistice, precum și activități similare, indiferent de utilizare și/sau denumire, fără ca aceasta să intre în categoria clădirilor rezidențiale.....

Clădirile sau spațiile din acestea unde se înregistrează sedii secundare și puncte de lucru se consideră că sunt folosite în scop nerezidențial."

Care este modalitatea de calcul a chiriilor in blocurile ANL pentru tineri cu varsta pana in 35 ani avand in vedere ultimele modificari ale legii ANL 152/1998. luand in calcul venitul membrilor familiei pe ultimele 12 luni?? Va multumesc!

Cum sa vina de plata doar partea mamei? Tatal beneficia de scutire de la plata impozitului? In cazul in care beneficia de scutire trebuia sa anuntati acest lucru pentru ca impozitul sa fie calculat pe tot imobilul.


Buna ziua,am nevoie va rog de cateva informatii.
Tata a decedat anul trecut , nu am facut succesiunea.A venit de plata impozitul pe casa partea mamei, ce se intampla cu partea tatalui? Trebuie platita la Impozite si taxe sau cum e procedura? Multumesc.