Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Dacă n-ai înţeles, e fiindcă n-ai avut, probabil, răbdare să citeşti ceea ce dumneata denumeşti polologhie (sic!)
Nu e vorba de nulitate, ci de nulităţi; una naturală, una absolută. Cea absolută apare ca sancţiune expresă potrivit art. 105 alin. 1 c.p.c.
Dacă prin nulitate explicită s-ar înţelege stricto sensu doar referirile la cazurile concrete, iar legea ar trebui să prevadă toate posibilităţile, atunci n-ar mai fi lege ci program de calculator, iar de consiliere juridică n-ar mai avea nimeni nevoie.
Cu privire la practica unitară de care faci vorbire, ea e proastă pe de-a-ntregul şi consider că trebuie schimbată. Cu atât mai mult cu cât la noi precedentul judiciar valorează (teoretic) ceva mai puţin decât o ceapă degerată.
Oricum, dacă nu eşti în măsură să-mi spui de ce practica asta unitară e bună şi să mă lămureşti ce rost mai au în atari condiţii normele incluse la 614 al.4, respectiv 613 - înseamnă că-ţi susţii punctul de vedere doar cu argumentul autorităţii...
Dacă te plictiseşte subiectul meu, ignoră-l.
Îmi pare rău că trebuie să te contrazic din nou, dar este inexact că n-ar fi prevăzută expres nulitatea absolută a pentru cele 2 acte de procedură arătate, dacă ele au fost realizate aşa cum am descris. Sper să nu devii iar nervoasă..
Cu privire la prevederile art. 612 alin. 4, te rog să observi că nu se pune problema nulităţii actului de procedură fiindcă el este natural nul, fiindcă... nu există... Cum reclamantul nu depune personal cererea, iar altcineva n-o poate face în numele lui, cererea nu a fost depusă. Dacă nu e depusă, nu poate fi primită şi exclus să mai poată învesti şi instanţa de judecată.
Cu privire la art. 613, neobservarea formei legale de realizare a actului prevăzut - observă că viciul e e dat de culpa magistratului care legitimează calitatea procesuală activă a reclamantului prin intermediul mandatarului acestuia. Or, această competenţă este dată de 614 numai instanţei de fond, ceea ce înseamnă că fără a avea competenţa specifică, un judecător necompetent a realizat actul. E cazul tipic de nulitate prevăzut de art. 105 alin.1 c.p.c. Nu ne doare capul cu cele 3 condiţii cumulative de la alin. 2.
Aplicând principiul quod nullum est, nullum producit efectum - ne întoarcem exact de unde-am pornit, nulitatea cererii şi, subsecvent, a învestirii instanţei fiind evidentă.
E destul de ciudat ceea ce relataţi dvs, părerea mea e că nu aveţi informaţiile cele mai corecte.
În primul rând, ar trebui să mă lămuresc dacă e vorba de sume în lei noi sau în lei vechi. Fiindcă faceţi referire la 5 milioane pt lichidator, cred că de lei vechi e vorba.
Da, puteţi fi obligat, în solidar cu asociatul dvs. să plătiţi onorariul lichidatorului, dacă acesta a fost fixat prin Incheierea de şedinţă a judecătorului delegat la ORC prin care s-a dispus dizolvarea de drept a firmei dvs. ori numirea lichidatorului. Dar nu se pune problema ca lichidatorul să solicite deschiderea procedurii insolvenţei asupra firmei dvs. înainte de finalizarea lichidării pe lege 31/1990 decât dacă sunt îndeplinite condiţiile legi 85/2006; or, în speţă creanţa este sub 10.000 de lei noi, deci o cerere de faliment ar fi inadmisibilă...
În schimb, lichidatorul vă poate urmări prin executare silită individuală atât pe dvs cât şi pe asociat dacă, urmare a bilanţului de închidere a lichidării pe care nu l-aţi fi contestat în termen, v-a repartizat, ca şi rezultat al lichidării, pasivul constând în onorariu lichidator neachitat.
Cu privire la datoriile fiscale ale societăţii, consider e tardiv să mai faceţi ceva, în plus, numai lichidatorul mai poate promova vreo acţiune împotriva celor de la finanţe şi, după cum stau lucrurile, mi-e greu să cred că-l veţi convinge s-o facă.
Dacă societate de asigurări este în reorganizare judiciară şi nu sub observaţie sau în faliment; n-aveţi cum vă-nscrie creanţa în tabloul de creanţe şi nici nu trebuie s-o faceţi. Planul de reorganizare pe care-l urmează respectiva societate nu exclude nicicum plata unor creanţe curente cum este a dvs., activitatea de despăgubire a asiguraţilor fiind de la sine înţeleasă pentru o societate de asigurări chiar aflată ea în reorganizare judiciară.
Dvs nu trebuie decât să solicitaţi asiguratorului plata despăgubirii la care aveţi dreptul, fără să vă faceţi vreo problemă legată de starea de reorganizare judiciară a debitoarei.
Stimată doamnă,
Noţiunile de flagrant, mită şi neimplicare a poliţiei şi parchetului nu se-mpacă nicicum.
Organizarea unui flagrant este de competenţa parchetului şi a poliţiei iar darea/primirea de mită - o infracţiune care nu se pedepseşte cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă, ci cu închisoare.
Sesizaţi organele competente, ori renunţaţi la proiect.
Despre imaginea companiei, e discutabil dacă va avea ori nu de suferit. Depinde dacă veţi sesiza dvs. organele abilitate - şi atunci veţi câştiga un plus de imagine, ori, dimpotrivă, respectivele organe vor fi sesizate de clienţii dvs. - şi atunci veţi pierde la capitolul ăsta.
Personal, v-aş sfătui să faceţi un denunţ la parchet dacă aveţi probe ori informaţii sigure. Dacă sunt numai zvonuri, nu vă amestecaţi, riscaţi dvs. să fiţi acuzată de denunţ calomnios.
Capacitatea de folosinţă are limite legale pe care chiar dumneata le-ai arătat şi pe care eu le-am argumentat în speţă. Aici nu este, aşadar, vorba despre capacitatea de folosinţă în general, ci de capacitatea de folosinţă a unor anumite drepturi civile.
Bunăoară, cineva are capacitatea de folosinţă a dreptului de reprezentant - în general - pe tot parcursul vieţii, dar n-are capacitatea de folosinţă a dreptului de reprezentant pentru actele de procedură pentru care reprezentatul nu are capacitatea de exerciţiu de a le delega cuiva, vezi supra.
Cred că nu poţi vedea copacii din pricina pădurii. Eu vorbeam despre o incapacitate specială, dumneata de una generală... Astfel de incapacităţi speciale de folosinţă nu-s o noutate în materia dreptului civil românesc, de exemplu incapacitatea cetăţeanului străin de a deţine în proprietate terenuri în România, etc; îţi las plăcerea să descoperi singură şi altele.
Aş fi apreciat mult mai mult intervenţia dumitale dacă nu s-ar fi situat complet offtopic şi ar fi urmărit şi altceva decât să aducă laude propriei persoane şi ironii altuia, tipic pentru un troller, fie el şi licenţiat în drept.
În primul rând, topicul meu se adresează specialiştilor în drept şi nu celor care n-au altceva de făcut decât să se lege de persoana participanţilor la discuţii. Cu atât mai puţin celor care se grăbesc să mă judece pentru modalitatea de expunere, deşi n-au citit titlul forumului pe care scriu aici: Dreptul familiei
Probleme si solutii. De la specialisti pentru specialisti.
Moderatori: irinamayer , elis , GabrielaA
Mai departe, vezi că nu fac nicio confuzie; nu poţi dobândi o calitate (fie ea şi de reprezentant) dacă-ţi lipseşte capacitatea de folosinţă a acelui drept. Îţi recomand să citeşti cu atenţie şi, dacă ai ce, ontopic, să şi răspunzi.
avocatnet.ro explicăm legislația
