Sint proprietara unui imobil din Bucuresti.
In 2006 imobilul meu a fost vindut in mod fraudulos, in baza unei procuri speciale aparent emise de mine, unei persoane total necunoscute. Despre vinzare eu am aflat abia la 2 luni dupa consumarea faptului. In scurt timp am facut actiune civila pt.:
nulitatea procurii
nulitatea contractului c-v
radierea mentiunilor din CF
obligarea paratei 1 -'cumparator' si paratei 2 presupusa 'mandatara' la plata in solidar a cheltuielilor de judecata.
Pe tot parcursul procesului parata 2 - presupusa mandatara a mea, nu a putut fi depistata de autoritati si a fost citata permanent prin publicitate si prin afisare.
La termenul de judecata parata 1 depune o cerere de CHEMARE IN GARANTIE prin care cheama in garantie parata 2 pt.
pretul platit pe imobil in contractul de v-c
cheltuielile notariale
cheltuielile ocazionate de dosarul aflat in stare de judecata: onorariul avocatului paratei 1 etc...
cheltuielile de judecata in cazul in care reclamanta i se va admite actiunea.
Instanta ramine in pronuntare pentru o saptamina si apoi se pronunta:
Admite in totalitate cererea reclamantei, pe toate capetele de cerere si dispune disjungerea pt. CHEMAREA IN GARANTIE, dind termen 30 de sile paratei 2 pt. a formula un dosar separat.
Parata 2 formuleaza dosar separat dar de asta data CHEMAREA IN GARANTIE este impotriva paratei 2 dar si a reclamantei din dosarul de nulitate.
INTREBARE:
1. Are dreptul sa schimbe formularea CHEMARII IN GARANTIE pentru care se hotarise disjungerea?
2. RECLAMANTA este TERT?
Pt. ca din ce am citit eu CHEMAREA IN GARANTIE este una dintre cele trei forme a Interventiei fortate in conditiile art.57-66 C.proc.civ, fiind forma de participare in procesul civil al TERTILOR.
3. De unde izvorul de obligatii?
Asa cum s-a dovedit prin materialul probator, instanta a constatat ca Reclamanta nu a contractat niciodata cu paratii, deci NU a existat nici un raport juridic intre ea si parata 1 si parata 2, procura fiind un fals - nereprezentind exprimarea de vointa a reclamantei.
4. CHEMARE IN GARANTIE cind parata 1 ridica pretentii impotriva reclamantei?. Dupa cite stiam eu o astfel de actiune in conditiile art. 119 C.proc. civ se numeste CERERE RECONVENTIONALA.
Cererea reconvenţională este mijlocul procedural prin care pârâtul formulează pretenţii proprii faţă de reclamant sau actul procedural prin intermediul căruia pârâtul urmăreşte valorificare unui drept propriu faţă de reclamant .
Chemarea în garanţie este reglementată de art.60 – 63 C.proc.civ.
Potrivit art.60 alin.1 C.proc.civ.: “Partea poate să cheme în garanţie o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în pretenţiuni cu o cerere în garanţie sau în despăgubire”.
5. Reclamanta este chemata in garantie de parata 1 sa plateasca cheltuielile de judecata pe care instanta a stabilit ca i le datoreaza parata 1 si 2?
6. Reclamanta = calitate procesuala pasiva = parat in noul dosar?
Si in ipoteza ca nu s-ar fi facut disjungerea?
7. Sa invoc lipsa calitatii procesuale pasive sau sa cer suspendarea judecarii pina cind pt.dosarul 1 (la care parata 1 a facut apel) se va da o hotarire definitiva si irevocabila?
Va rog spuneti-mi parerea voastra, ca eu nu mai inteleg unde este logica. E si urgent, asa incit as fi recunoscatoare pt. un raspuns( de la cit mai multi) prompt.
Timpul e cam scurt. E greu, dar nu imposibil.
Va puteti adresati unui executor judecatoresc, in cazul in care cunosteti ca debitorul are vreun bun imobil si cereti executarea imobilului, pentru sulta datorata.
Actiune civila in care cereti instantei sa constate si sa dispuna:
-nulitatea procurii
-nulitatea contractului de vinzare-cumparare
-radierea mentiunilor din Cartea Funciara
-obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
Chiar daca nu a-ti mentionat in actiunea principala ca cereti nulitatea procurii, dupa cite stiu se poate face o cerere precizatoare.
Ordinea ar trebui sa fie ce-a expusa mai sus. In baza procurii false s-a efectuat contractul de v-c. Demonstrind ca procura este nula ATENTIE nu pentru ca este fals, (cuvintul FALS sa-l folositi cit mai rar posibil pt. a nu risca trimiterea dosarului instantei penale) ci pentru ca nu reprezinta manifestarea de vointa a dvs. si pt. ca niciodata nu a-ti realizat un raport contractual cu mandatara, persoana pe care nu o cunoasteti personal si nici prin altii.
Contractul de v-c se va anula in baza principiului ' anularea actului initial atrage si anularea actului subsecvent'.
Cu siguranta ca sinteti reprezentata de un avocat. Ajutati-l cu probe ca sa va poate reprezenta cu succes in instanta.
Apreciez raspunsul, chiar daca termenii folositi de mine n-au fost cei adecvati.
Deci in Apelul formulat de apelanta-reclamanta-intimata impotriva Sentintei instantei de fond, critica solutia data de instanta: respingerea actiunii principale, quantum-ul cheltuielilor de judecata si onorariul avocatul apelant-parat-reclamant
Apelantul-parat-intimat critica solutia instantei cu privire la nerecunoasterea in totalitate a cheltuielilor, interpretarea eronata a vastului material probator si nedesfiintarea unui drept de abitatie( pentru abuz de folosinta), pe care apelanta il avea la un anumit spatiu din imobil.
Referitor la vinzare apelantul-parat- intimat din acest dosar de accesiune imobiliara a deschis actiune pt.:
- nulitatea procurii
- nulitatea contractului de v-c autentificat
- radierea mentiunilor din CF
- obligarea paratilor la plata chel. de jud. in solidar.
Intrebarea insa se referea la cum se poate judeca apelul, cind nici eu si nici apelanta-reclamanta-intimata nu mai detinem 'bunul' asupra caruia s-a pronuntat prima instanta.
Poate apelanta -reclamanta - sa cerara suspendarea judecatii in baza art 244 alin.1 pct.1
Scuze pentru insistenta, dar termenul este saptamina viitoare si sint f. stressata, as vrea sa se judece. Ma astept la o cerere se aminare, suspendare, nu mai stiu ce exceptie le v-a trece prin cap... Eu vin la termen de la 2000de km, nu-i chiar simplu si destul de costisitor.
Un dosar (accesiune imobiliara) se afla de peste 2 ani la Curtea de apel. Cauza nejudecata in apel, datorita aminarilor reclamantei, a 'plimbarii' dosarului la Curtea Constitutionala pentru o exceptie(la care Curtea s-a mai pronuntat de vreo 5 ori, da' asa-i la noi...)
Dupa 7 luni dosarul s-a intors. Termen de judecata saptamina viitoare. Solutia instantei de fond:
- respinge actiunea principala formulata de reclamanta-parata in contradictoriu cu paratul-reclamant ca neintemeiata deoarece reclamanta nu a fost niciodata proprietara terenului liber de constructii a.i in persoana sa, sa poata opera dr. de accesiune imobiliara conform art. 489 C.civ., iar paratul- reclamant nu s-a aflat niciodata in situatia constructorului pe terenul altuia.
Paratului reclamant i s-a admis cererea reconventionala formulata, obligind reclamanta la plata cheltuielilor de judecata, onorariu avocat...
Situatia actuala:
Reclamanta nu mai este posesoarea terenului (1/2 din cota) pentru ca intre timp a avut loc o actiune de iesire din indiviziune si i-a fost atribuit paratului, care in final detine imobilul si intreaga cota de teren, (urmind sa plateasca o sulta reclamantei-parate).
Paratul nu mai este posesorul imobilului si a terenului intreg, pentru ca printr-un contract de v-c fraudulos a fost vindut fara consimtamintul lui, motiv pentru care exista un dosar in care cere nulitatea actelor care au stat la baza intocmirii c-v fraudulos.
Intrebare:
1.Pe ce obiect se judeca apelul?
2.Care este calitatea procesuala a ambelor parti?
Care este parerea voastra? Si ce ati face daca a-ti fi in locul paratului.
El este interesat in judecarea apelului, ca sa poata cere cheltuielile de judecata aprobate de instanta de fond.
Conventia de la Haga 5 Octombrie 1961, respectiv L 142/2004 Mof 421 din 11 Mai 2004 prevede:
'Art 5
Apostila este eliberata la cererea semnatarului sau a oricarui alt detinator al actului.'
Deci se exclude necesitatea mandatarii biroului de traduceri.
Cit despre cistigul provenit din aceasta inlesnire, presupun ca v-a fi inclus in traducere sau poate este doar o modalitate de a atrage clientii. Dupa cum stiti traducatorii nu cistiga cine stie ce dintr-o traducere, ci din volumul traducerilor. Nu cred ca se poate vorbi de dol.
Pentru unii oameni timpul e mai pretios.
1.Declaratia data la notar SUA si apostilata. Este necesara si traducerea acestora.
2. Declaratia data la Consulatul Romaniei nu mai necesita apostilare.
Atentie!
In ultimul timp se constata ca falsificarea acestor Declaratii, Procuri este foarte simpla si multi cetateni romani sint deposedati de bunurile imobile. Verificati Declaratia data in SUA la Ambasada SUA din Romania, sa va confirme daca in statul respectiv exista notarul care a autentificat inscrisul. Chiar si pentru declaratiile date la consulat, faceti investigatii daca la Consulatul Romaniei din tara respectiva, umele consulului coincide cu numele consulului ce autentifica inscrisul. Exista in ambele situatii fals in acte : vezi cazul Rascanu vs. Dr. Murea din ziarul Ziua la rubrica anchete 'Reteaua muribunzilor'.
L187 din 9 mai 2003 Mof 333 din 16mai 2003 privind competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea in Romania a hotaririlor in materie civila si comerciala pronuntata in statele membre ale Uniunii Europene.
avocatnet.ro explicăm legislația
