Activitate Dan-Sebastian Chertes

Ce va face sa credeti ca nu sunt avocat? Doar scrie. :)
Textul legal pe care dvs. mi-l citati vi-l poate explica foarte bine un specialist de care vorbeati dvs. Eu pot sa va spun rezumativ ca el nu contravine la ce am spus mai sus [specialia generalibus derogant - Adagiu latin exprimand regula potrivit careia clauzele (dispozitiile) speciale deroga de la cele generale, in vreme ce acestea din urma nu sunt susceptibile sa deroge de la cele dintai.] Conflictul dintre doua norme exclude discutia de la general la special. Reglementarea trebuie sa priveasca acelasi aspect (fizic vorbind, ar trebui sa discutam despre reglementarea apei in ambele, nu despre reglementarea apei si a ghetii - sper ca intelegeti analogia).
Astfel, Legea 51/1995 a avocaturii apare ca lege speciala fata de codul fiscal in materie de reglementare a contributiilor la un sitem de pensii (respectiv reglementeaza aspectul particular al pensiilor avocatilor, care e subdomeniu al marelui domeniu al pensiilor cetatenilor Romaniei).
Pe mine ma amuza ca discutam pe un subiect care de fapt e cat se poate de clar, dar pare mai interesant ca cineva sa aiba ultimul cuvant in subiectul asta de forum, asa ca la mine va fi ultima postare, puteti sa aveti dvs. ultimul cuvant, daca asta e important in detrimentul ideei de lamurire a unui subiect.

În mod evident ați citit frânturi. Dacă citeați pe de-a-ntregul vedeați de ce avocații nu contribuie în sistemul public de pensii (pe scurt, au casa lor de pensii).
Cine v-a zis că se aplică cu prioritate codul fiscal în fața unei legi speciale (dacă înțelegeți noțiunea) v-a spus o prostie. Principiul de drept e că specialul deroga de la general. Cum codul fiscal este dreptul comun în materie fiscală, orice lege specială (prevedere în lege specială) derogă de la acesta și se aplică cum ar veni în defavoarea lui. Bineînțeles, trebuie ca legea să fie în înțeles restrâns, HG-urile ordinele de minister etc. având putere inferioară legii prin care a fost adoptat codul fiscal.
Sper să fie totul clar.

Domnule Savu,
Dvs. va incapatanati sa nu vedeti girafa din gradina zoologica pe motiv ca nu incape in obiectivul aparatului de fotografiat.
Toti cei care au scris la acest subiect v-au dat argumentele necesare sa intelegeti ceea ce toata lumea intelege.A plati in sistemul public de pensii inseamna a fi asigurat. Doar nu credeti ca avocatii, prin excelenta, trebuie sa sprijine sistemul de pensii asa, din candoare pentru cei asigurati, platind, dar nebenefiicind ulterior de pensie (aia inseamna sa fii asigurat). E clar ca daca platesti esti asigurat in sistemul public de pensii si invers: daca esti asigurat trebuie sa platesti. Nu sunt doi termeni care sa admita separare unul de altul.
Ca sa intelegeti ca subiectul asta disperant de clar vrea sa il lamureasca si legiuitorul aveti exemplul articolului de azi din avocatnet in care ni se spune: "Mai mult, se clarifica faptul ca persoanele prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care sunt asigurate in alte sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii (avocati si sistemul clerical) datoreaza contributia de asigurari sociale doar la aceste sisteme proprii de asigurari sociale."
Aveti linkul aici: www.avocatnet.ro/content/art...

Oricum, lamurirea e superflua dar probabil a zis legiutorul sa fie mai clar ca lumina zilei.

Stimate domn,
Situatia e simpla, dar limbajul de redactare a legislatiei e deficitar.
Principiar, o persoana nu poate fi obligata sa fie asigura in mai mult de un sistem de pensii.
Avand in vedere ca avocatii ca profesie au sistem propriu de pensie la care contribuie lunar, riscand sanctiunea suspendarii din profesie pentru neplata (sanctiune care in nicio alta profesie nu se aplica pentru neplata contributiei), statul nu poate impune o dubla asigurare pentru pensionare. Prin urmare, oricat de neclar ar fi textul pentru oricine, interpretat la nivel de principiu ideea asiguarii in sistem de pensii apare foarte clar ca avocatii nu sunt obligati sa contribuie la sistemul public de pensii. De altfel, dupa cum stiti exista case distincte de pensii pentru militari si politisti (casa MI si MAI). Pentru rationamentul pentru care avocatii ar trebui sa cotizeze si in sistemul public de pensii (casa de pensii obisnuita - pentru tot poporul cum ar veni) asa ar trebui sa contribuie si militarii si politistii in 2 locuri. Or, e clar ca asta nu se intampla.
De fapt, articolul din avocatnet a pornit de la un text legal suprapunand peste acesta o adresa prost gandita al DGFP Valcea care ar fi zis ca si avocatii trebuie sa contribuie in sistemul public de pensii. Or, cand discuti de asa ceva nu crezi pe cuvant DGFP Valcea ca nu e za mother and za father of the economy (ca sa citam un clasic in viata).
Inainte de a ne ingropa in reglementari de cod fiscal e bine sa gandim lucrurile la nivel de principiu. O astfel de gandire ajuta orice discutie privind orice detaliu superalambicat al unui text legal. Nu degeaba au fost create principiile de drept.
Pentru mine e foarte clar cum sta treaba in domeniu, ca de altfel pentru majoritatea covarsitoare a avocatilor.

Foarte bună explicație dată de doamna Gabrielle. Singura infimă precizare (nu vreau în niciun fel să se înțeleagă că ar fi aici vorba de autopromovare) e că, dacă citiți articolul în care dl. avocat Geapana ar fi dat explicația, o să vedeți că a dat-o cam cu o săptămână după primul comentariu, care mi-a aparținut și în urma căreia autorea articolului a și făcut corecția de rigoare. (www.avocatnet.ro/content/art... ).
Primul comentariu îmi aparține și are și linkul către adresa MFP postata pe site-ul Baroului Cluj (din care fac parte). Dl. avocat Geapana nu face parte din baroul Cluj așa că e cel puțin nostim că a postat adresa MFP cu link de pe baroul Cluj (de fapt, o postasem eu, el doar a reluat-o). Comentariu meu e scurt fiindcă tot ce zice dl. avocat e explicat în adresa din link așa că eu nu am mai reluat textul.

Oricum, sper că toată lumea e lămurită cum e cu pensiile avocaților. :)

Maiglo a scris:

...întrebarea mea este, se pot lua măsuri doar după o nouă tentativă sau este suficient simplul fapt că a mai încercat s-o facă, lucru bine cunoscut şi de acele persoane?

Determinarea sinuciderii, dupa cum a precizat succint raspunsul anterior, nu tine doar de indemnuri sau recomandari. In acest sens e necesar sa se dovedeasca faptul ca respectivele indemnuri au generat singure sau suprapuse peste o decizie initiala tentativa de sinucidere sau sinuciderea in sine. Recomandarea unor metode, ulterioara incercarii si care nu a fost urmata de o alta incercare sau de o sinucidere reusita nu e sanctionabila penal (eventual moral, dar pentru asa ceva nu exista un sistem sanctionator). Chiar daca persoana stia ca respectivul a mai incercat.

Stimată doamnă,
1. Nu vă puteți lua fiica cu forța acasă. E „un pic de” infracțiune.
2. Pe undeva prin legislatie este un text care zice ca minorul e liber sa isi aleaga domiciliul de la 14. Nu-l mai stiu ca nu am lucrat cu el (sunt penalist nu civilist).
3. Chestie de bun simt: copii nu sunt bunuri, proprietatea parintilor. Nu va convine ca a plecat, nu imi mai dati bani. Ca nu va convine cu cine s-ar putea casatori fiindca nu e de varsta ei, asta deja e incalcarea libertatii pe care fiica dvs. deja o are castigata prin nastere.
4. Sotul dvs. ar trebui sa stea calm sa nu intre peste nimeni in nicio casa, daca nu vrea sa aiba el probleme cu politia (violare de domiciliu).
5. Unii colegi va instiga sa comiteti infractiunea de denunt calomnios, respectiv sa faceti plangeri penale care contin neadevaruri. Comportamentul fiicei dvs. sau al prietenului nu are nimic penal in el. E un comportament firesc de oameni normali care probabil se iubesc.
6. Cred ca pentru dvs. cea mai inteleapta masura e, cum sugerau si unii dintrei colegi, sa apleati la o discutie rationala cu fiica. Principiul tu faci ce iti zic eu ca esti copilul meu nu functioneaza intotdeauna. Si daca functioneaza creaza frustrari.
Minte limpede va doresc.

Sunteti in situatia in care ati fost trimis in judecata pentru ceea ce parchetul va dat solutie de scoatere. Practic, judecatorul a verificat si a constatat ca solutia procurorului e incorecta din punct de vedere al probelor, respectiv ca reiese comiterea infractiunilor enumerate cel putin suficient cat sa fie sesizata o instanta de judecata. Veti primi o citatie in acest sens. Judecatorul care a dat solutia e incompatibil sa judece cauza pe mai departe, ea va fi preluata de un alt complet de judecata. Solutia nu e atacabila decat dupa ce vi se solutioneaza dosarul in judecata de prima instanta. Faptul ca ati fost trimis in judecata nu inseamna ca, daca va dovediti nevinovatia in proces, nu puteti obtine o solutie ca cea data de parchet (de achitare/nevinovatie).
Angajati-va un avocat sau faceti-va singur apararea (vi se va desemna un avocat din oficiu daca nu aveti bani pentru un avocat ales, pe care e bine sa il contactati si sa ii explicati care e situatia corecta de fapt pentru a va putea apara cat mai bine).

dyana162000 a scris:

Daca va veti hotari sa atacati hotararea respectiva cu siguranta veti avea nevoie de un avocat iscusit in ceea ce priveste procedura penala, deoarece aparent acea hotarare asa cum este formulata nu va dreptul nici la recurs nici la revizuire. De aceea aveti nevoie de un avocat bun care sa poata argumenta instantei superioare de ce recursul dvs. este admisibil in situatia de fata.

Pot garanta ca nu exista niciun avocat "iscusit" care poate trece peste vreun RIL. Si chiar daca prin reducere la absurd admitem ca ar trece peste RIL-ul care declara inadmisibila revizuirea in aceasta situatie, nu sunt indeplinite in speta niciunul dintre cazurile limitativ prevazute la revizuire. Asa ca ar fi mai moral daca nu am planta sperante in capul oamenilor, acolo unde sansele de reusita sunt 0. Haideti sa facem avocatura nu astrologie.

Explicatia pentru combaterea aberantei HCL e simpla:
In Ro exista o ierarhie a actelor normative stabilita de Constitutie. Legea bate OG (asta e clar). Si bineinteles, bate HCL. Nu se poate impune prin HCL ce nu este reglementat prin Legea avocaturii.
Puteti sa va bazati ca text legal pe Constitutia Romaniei si pe prevederile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.