Activitate matei_dragomir

Prescripție drept la acțiune transcriere proprietar auto
Bună ziua,
acum 18 ani, am cumpărat un autoturism și nu l-am trecut pe numele meu. Am vândut la rândul meu mașina după un an, deci în 2004.
Am primit o notificare (februarie 2022) de la un avocat că proprietarul din acte solicită să radiez mașina, dar din moment ce eu am vândut-o acum 17 ani, evident nu mai pot face asta...
Poate accepta instanta o astfel de acțiune în condițiile în care termenul de prescripție a dreptului de acțiune este de 3 ani?

O altă întrebare ar fi: poate instanța să mă oblige să radiez mașina în condițiile în care eu nu mi-am îndeplinit această obligație acum 18 ani? Mai exact, prescripția extinctivă e valabilă și pentru obligația mea neîndeplinită de perfectare a actelor?

Bună ziua,
acum 18 ani, am cumpărat un autoturism și nu l-am trecut pe numele meu. Am vândut la rândul meu mașina după un an, deci în 2004.
Am primit o notificare (februarie 2022) de la un avocat că proprietarul din acte solicită să radiez mașina, dar din moment ce eu am vândut-o acum 17 ani, evident nu mai pot face asta...
Poate accepta instanta o astfel de acțiune în condițiile în care termenul de prescripție a dreptului de acțiune este de 3 ani?

O altă întrebare ar fi: poate instanța să mă oblige să radiez mașina în condițiile în care eu nu mi-am îndeplinit această obligație acum 18 ani? Mai exact, prescripția extinctivă e valabilă și pentru obligația mea neîndeplinită de perfectare a actelor?

Nicio opinie?

Am semnalat problema asta pentru că în țară sunt mii de drumuri prin fond forestier care sunt utilizate de populației. Nu mă refer aici doar la drumurile din inima pădurii, mă refer la drumurile de pe lângă sate, drumurile către cabane, drumuri către case izolate, către locuri de pescuit către terenuri agricole, etc. Sunt de exemplu pășuni împădurite, adică câțiva arbori izolați într-o pășune, acestea fac parte fin fondul forestier, deci nu se poate circula auto.
În teorie e ok să nu fie permis accesul în pădure, dar când interdicția e la modul general și nu punctual, e o bazaconie! Există mii de români zilnic care încalcă Codul silvic și habar nu au!
De aceea întreb, dacă normele privind circulația (drumul fără barieră/panou fiind deschis circulației publice) au ”putere” mai mare decât cele din Codul Silvic?

Circulația auto în fond forestier: legală, sau nu?
Codul Silvic (Legea 46/2008) prevede că accesul auto/moto/atv este interzis în fondul forestier (amendă de la 2000 la 5000 lei conform Legii 171/2010).
Drumurile forestiere sunt drumuri de utilitate privată, deci nu sunt drumuri publice (a se citi art 3 și 4 din Codul Rutier - OUG 195/2002).
Problema apare la analiza art. 6 pct. 14 din Codul Rutier: ”...drumurile care sunt închise circulației publice sunt semnalizate la intrare cu inscripții vizibile”. Așadar, drumurile forestiere care nu au la intrare bariere sau marcaje care să interzică accesul, deși sunt drumuri de utilitate privată, sunt drumuri deschise circulației publice, corect?
E legal să fie sancționat cel ce intră cu auto pe un drum forestier unde nu există semne care să interzică accesul?

Bună ziua,
o societate comercială se află în procedură de obținere a acordului de mediu pentru o balastieră. Pentru că activitatea este propusă într-un sit Natura 2000, respectiva societate a făcut un studiu de evaluare adecvată în care a prezentat informații diferite față de cele din Planul de management al ariei protejate (aprobat prin Ordin al Ministerului Mediului). Ca să detaliez puțin, studiul de evaluare adecvată e necesar pentru a ilustra dacă activitatea va avea impact asupra unor specii pentru care a fost declarată aria protejată. Autorii studiului afirmă că nu au găsit respectivele specii pe amplasament, deși conform Planului de management (hărți distribuție) speciile sunt prezente pe amplasament.
Poate Agenția de Mediu să accepte studiul în aceste condiții?

Mulțumesc frumos pentru răspuns!
Deși ar fi trebuit să menționez, am căutat cea mai recentă formă a Legii nr. 51/1995 și m-am oprit la varianta de pe site-ul unbr, unde există mențiunea: ”Forma sintetică la data 03-ian-2019” [ link extern ] /
Înainte de a adresa întrebarea de mai sus, am consultat și portalul just.ro, unde de asemenea aceeași problemă (deși aici sunt operate modificările în cel mai scurt timp)...
Am ajuns apoi la concluzia că Statutul profesiei de avocat pe care îl citesc nu e de actualitate, dar e cel disponibil pe unbr.ro [ link extern ] /
și se pare că e forma aplicabilă din februarie 2019...
Nu știu unde să găsesc o sursă pentru a mă asigura că citesc variantele corecte ale Statutului profesiei de avocat și ale Legii nr. 51/1995

Bună ziua,
Statutul profesiei de avocat enunță la articolul 1, alin (1) că Legea nr. 51/1995 este denumită în cuprinsul Statutului ca ”Lege”, însă trimiterile din Statut către articole din ”Lege” nu par a avea relevanță.
De exemplu la art. 170 din Statut, se enunță că avocatul desemnat să acorde asistență juridică obligatorie, are dreptul la onorariul stabilit în condițiile art. 85 din ”Lege”, iar art. 85 din Legea 51/1995 e despre răspunderea disciplinară a avocatului...
Unde greșesc?

Mulțumesc pentru răspuns și explicații !

Bună ziua,
anul trecut, Guvernul a emis OUG nr.75/2018 prin care a eliminat ONG-urile din rândul entităților care pot administra arii protejate, aceste zone putând fi administrate doar de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Atât teoretic cât și practic, din momentul înființării structurilor teritoriale ale acestei agenții, ANANP s-a ocupat de administrarea ariilor naturale protejate emițând avize în locul foștilor custozi (ariile protejate fiind administrate până în acel moment de către alte entități prin Convenții de custodie).
Această OUG nr.75/2018 a fost recent declarată neconstituțională în ansamblul ei prin Decizia Curții Constituționale nr. 214/2019, prevederile ei fiind în prezent suspendate, urmând ca în data de 18 iulie 2019 să-și înceteze efectele juridice.
Practic se revine la situația anterioară emiterii OUG.75/2018, însă această OUG a propus efecte, iar Decizia Curții Constituționale nu are putere retroactivă, de aici următoarea nelămurire legată de valabilitatea Convenției de Custodie prin care o entitate (ONG) deținea în custodie o arie protejată:
- convenția avea prevăzut la art. 8 că încetarea convenției are loc ”în cazul în care prin modificarea legislației specifice se va impune o altă modalitate de administrare”. OUG 75/2018 asta a făcut, a eliminat ONG-urile din rândul entităților care pot administra ariile protejate, iar administrarea se face din luna noiembrie 2018 de către ANANP, foștii custozi fiind înștiințați de către ANANP că atribuțiile lor au fost preluate de către această instituție.
Având în vedere această prevedere din convenția de custodie cu privire la valabilitatea convenției, respectiv modificările aduse de OUG nr.75/2018 respectiv administrarea ariilor protejate efectuată de către ANANP după acest act normativ, convențiile de custodie au încetat a mai fi valabile în baza acelei prevederi prin care se stipula că ”în cazul în care prin modificarea legislației specifice se va impune o altă modalitate de administrare”???