sunt interesat de opiniile cunoscatorilor dreptului notarial in legatura cu posibilitatea legala de mandatare in vederea angajarii unui imprumut banesc,prin procura speciala autentificata ,fara a fi determinata, in nici un fel, suma ce urmeaza sa fie imprumutata.Din cunostintele mele, in legislatia noastra nu e permisa o asemnea procura,tinand de esenta procurii speciale ca suma sa fie precis determinata.Cu toate acestea, am o speta in care un notar public a autentificat o astfel de procura, in baza careia un mandatar a angajat in numele mandantului un imprumut, printr-un act autentic incheiat, fireste, de catre acelasi notar.in opinia mea procura astefel intocmita este nula absolut,nulitate din care decurge si nulitatea contractului de imprumut
solicit putin sprijin(jurisprudenta,sfaturi,doctrina) intr-o foarte interesanta speta, avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a unui contract de vanzare-cumparare imobiliara, pe motiv de cauza falsa(ilicita),pact de rascumparare,pret neserios,obiect fals.In speta, numita F.M. accepta sa garanteze cu un imobil proprietate personala un imprumut luat de M.I. de la creditorul -camatar S.C..Debitorul MI apeleaza la o consultatie avocatiala, unde se prezinta impreuna cu creditorul S.C., care insa nu accepta varianta legala a ipotecii ,prezentata de avocat, si opteaza pentru o vanzare- cumparare autentificata, conform practicii in domeniu.In aceeasi zi, girantul-vanzator F.M incheie contractul autentic prin care ii vinde imobilul creditorului -cumparator S.C. cu pretul de 17 mil lei(tranzactia are loc in nov.98),pret care reprezinta suma minima cu care se putea vinde la acea data, conform tabelului, un imobil cu 2 camere situat in mediul rural.Am cerut anularea contractului din urmatoarele motive:
1.cauza falsa(ilicita) si pact de rascumparare: F.M nu a intentionat nici un moment sa vanda imobilul, ci doar sa garanteze imprumutul,urmand ca dupa rambursarea acestuia imobilul sa revina in proprietatea sa. Acesta situatie e dovedita de 3 martori(inclusiv avocatul care a sugerat ipoteca), care confirma ca a fost vorba de un imprumut, si nu de vanzare,precum si de intreaga atitudine a cumparatorului, care nu s-a comporta ca un proprietar(nu a inregistrat imobilul la fisc, nu a platit impozit, nu a intrat in posesia lui decat 3 ani mai tarziu);
2.pret neserios: cumparatorul S.C. obtine un an mai tarziu o finantare neramburasabila Phare, in cadrul unui proiect in care imobilul este evaluat la cca. 1, 5 mild. lei(de cca. 70 de ori mai mult decat pretul de "cumparare", tinand cont de inflatie,si fara ca imobilul sa fi suferit modificari),evaluare care este implicit asumata de catre creditorul-cumparator;
3.obiect fals al contractului autentic: imobilul nu era in realiatate un imobil cu 2 camere, asa cum apare in contract, pt a se putea incadra la pretul minim, ci avea cca. 15 camere si o suprafata de cca. 600mp!
am maine o cauza de abuz de incredere, in care instanta icere audierea partii vatamate inaintea inculpatului, desi in codul de procedura penala oridenera audierii partior este alta, inculpatul fiind cel audiat intai. rog argumente pentru a sustine audierea inculpatului iniantea partii vatameta. desemnea, am o prblema cu instanta in privinta reprezentarii partii vatamet, care e o persoana juridica.eu am sustinut ca pot reprezenta partea vatamata in calitate de avocat, inclusiv in sustinea palngerii, dar instanta considera ca doar reprezentantul partii vatamate, respctiv administratorul acesteie, poate sustine plangerea.
codul de procedura penala prevede posibilitatea introducerii recursului peste termen, facandu-se trimitere la art.356 care reglementeaza apelul peste termen.din pacate doctrina este lacunara in privinta recursului peste termen.nu am gasit texte in doctrina sau jurisprudenta care sa lamureasca daca in cazul recursului peste termen, prin lipsa participarii la judeacata cat si la pronuntare se intelege judecarea fondului sau a apelului.logica juridica ar impune o similitudine, in sensul ca neparticiparea la judecarea apelului cat si la pronuntarea deciziei in apel, ar da dreptul partii sa depuna recurs peste termen. cunsosc insa o speta a curtii de apel cluj care a decis ca participarea la un termen la judecarea fondului face inadmisbil recursul peste termen, chiar in conditiile mai sus aratate. desemenea nu sunt pe deplin lamurit ce intelege legiuitorul prin participare la judecata.participarea la dezbateri sau la orice termen al judecatii?as fi recunsocator sa primesc opinii bazate pe doctrina si jurisprudenta, si nu doar pe logica , intrucat nu aceasta este punctul forte al sistemului nostru juridic...
in privinta tratarii de catre instante si parchete a cazurilor de inselaciune in conventii prin emiterea de bilete la ordin fara acoperire la scadenta se constata o practica neunitara ,iar de cele mai multe ori tendinta este de a asimila biletul la ordin cu cecul, fara sa se tina cont ca primul este doar o promisiune comerciala, iar simpla neacoperiere a biletului la scadenta nu poate atrage o raspundere penala.sunt interesat de opinii privind conditiile stricte in care totusi putem vorbi de inselaciune prin aceasta modalitate, precum si de spete in care instantele au infirmat rechizitorii facute in asemenea cazuri.
va salut stimate domn dricaru si va multumesc pentru raspuns.aveti desigur dreptate in legatura cu numarul legii.e eroarea mea.este evident faptul ca faceam trimitere la o speta, extrem de interesanta din punct de vedere al'imbinarii'elementelor de drept civil cu cele de drept penal.iar, din pacate, instantele noastre, cele penale, au serioase lacune in privinta asta.si nu numai, dupa cum bine se stie. revenind la problema supusa dezbaterii, este vorba de o fapta petrecuta in data de 13.04.02, care intra astfel sub incidenta legii privind gratierea unor fapte.in mod ciudat insa acest lucru nu a fost sesizat, in primul rand de catre aparatorii inculpatului, condamnat in cele din urma, dar nici de catre instanta sau de catre procurorul de sedinta.aveti dreptate si in privinta formularii articolului respectiv, complet neinspirat, intrucat furtul de autovehicule nu este o infractiune distincta prevazuta in codul penal.formularea din lege lasa loc interpretarii, oricat de clara vi se pare dvs., si mie deasemenea.textul citat este copiat practic din lege ,asa ca nu exista dubii in privinta formularii. va multumesc
As dori sa supun dezbaterii distinsilor membrii ai acestui site juridic urmatoarea problema:in Legea 456/2001 privind gratierea unor pedepse, la capitolul exceptari de la gratiere,exista un articol care se refera la furt, in formularea urmatoare:"...12. furtul de autovehicule, precum şi furtul calificat, prevăzute în art. 209 alin. 1 lit. a), b), d) şi g), alin. 2 şi 3 ...".Considerati ca furtul de autovehicule este exceptat de la gratiere in orice varianta s-a produs , sau doar in cele prevazute de art.209,in variantele mentionate in lege?daca furtul unui autoturism a fost de pilda savarsit in conditiile art.209 lit.e, este excepatat de la gratiere?In opinia mea textul nu este riguros formulat, iar o interpretare care ar respecta regulile elementare ale gramaticii, datorita acelui"..prevazutE de art.."si nu "prevazut",ar duce fara echivoc la concluzia ca un furt de autovehicule savarsit in alte conditii ar beneficia de gratiere.Mi se pare redundanta formularea textului , in aceasta interpretare, intrucat simpla mentionare a furtului calificat in variantele enumerate ar fi fost suficienta.
avocatnet.ro explicăm legislația
