Activitate ytip

Nu. Art. 1 lit. g din L 12/1990 republicata si modificata: ART. 1
Constituie activităţi comerciale ilicite şi atrag răspunderea contravenţională sau penală, după caz, faţă de cei care le-au săvârşit, următoarele fapte:
g) cumpărarea de mărfuri sau produse în scop de revânzare, de la unităţile de desfacere cu amănuntul, de alimentaţie publică, cantine, unităţi de turism şi alte unităţi similare;

Opinia mea este ca intre anumite limite se poate acorda mandatul unei terte persoane. Cum L. 31/1990 precizeaza ca administratorii sunt numiti de adunarea generala sau prin actul constitutiv, prin care li se acorda si atributiile specifice, rezulta ca mandatarul nu poate avea calitatea si atributiile unui administrator in sensul normelor susmentionate. Insa, in practica, pentru o parte din atributiile necesare desfasurarii activitatii SC, administratorul poate delega o persoana sa indeplineasca anumite acte si fapte juridice prin mandat gratuit. Ex: negocierea si incheierea contractelor, plati, reprezentare interese SC. Daca mandatarul este un profesionist, prezumtia de gratuitate nu opereaza,cuantumul remuneratiei urmand a fi stabilita de catre instanta,avand in vedere natura si volumul serviciilor prestate-insa daca in speta sunt sot/sotie nu vor trebui sa ajunga in instanta .

Legislatia noastra nu cuprinde o definitie a nulitatii, insa conform doctrinei si practicii judiciare nulitatea intervine in cazul in care nu se respecta conditiile de valabilitate ale actului juridic civil, avand ca efect desfiintarea raportului juridic, retroactiv.
Desfiintarea actului subsecvent reprezinta un efect al nulitatii actului precum si repunerea partilor in situatia anterioara. De la principiul retroactivitatii mai avem cateva exceptii care mentioneaza ca efectele nulitatii se produc doar pentru viitor, intucat din cauze obiective nu pot opera in trecut, ex: contracte cu executare succesiva sau posesorul de buna credinta.

Buna ziua,
In primul rand tin sa precizez ca sunt obligat de angajator sa formulez o actiune de acest gen. Aici, caut idei care sa nu ma puna in situatia in care instanta ma intreaba: "chiar sunteti jurist"?
Faptele: se da o carte(studiu stiintific) care a fost tiparita si in aparenta publicata. Spun in aparenta pentru ca Editura a spus ca nu a distribuit catre terte persoane opera ci toate exemplarele au fost cumparate de autor. La Biblioteca Nationala sau alte librarii apare doar in curs de aparitie; in fapt nu a fost distribuita. Cartea contine informatii si fapte prezentate intr-un mod stiintific, ca dovezi de netagaduit. Informatiile sunt de natura(sigur) sa provoace alarmarea populatiei si prejudiciaza imaginea angajatorului.
Cum nu am dovada ca informatiile au fost transmise catre public, ci doar intr-un cerc restrans(asa am ajuns in posesia ei), intrebarea e urmatoarea:
Ce sanse am sa introduc o actiune avand ca obiect obligatia de a face, in sensul de a solicita instantei sa oblige parata sau Editura sa prezinte "presupusa dovada a prejudiciului" sau sa o oblige sa declare daca a fost publicata sau nu?
Cum trec de eventualele exceptii? Lipsa calitate procesuala activa si pasiva sau lipsa interes? Ce raport juridic vedeti intre parti?
Multumesc anticipat.

Va atasez un scurt extras din L.99/1999; Pe scurt, aveti posibilitatea sa optati intre procedura executarii silite din Codul de procedura civila sau procedura executarii din legea susamintita. Adica, intrati in posesia bunului in mod pasnic, fara o alta formalitate(adica va deplasati si luati bunurile;) ) sau faceti adresa debitorului si solicitati bunurile, sau vindeti prin contract de vanzare-cumparare catre un tert aceste bunuri.
ART. 63
(1) În cazul în care debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţia, creditorul are dreptul de a-şi satisface creanţa cu bunul afectat garanţiei. În acest scop, creditorul are dreptul să ia în posesie, în mod paşnic, bunul afectat garanţiei sau produsele rezultate din valorificarea acestuia, precum şi titlurile şi înscrisurile care constată dreptul de proprietate al debitorului asupra bunului, fără a fi necesară vreo autorizaţie sau notificare prealabilă şi fără a plăti taxe sau vreun tarif.
(2) În exercitarea dreptului de a lua în posesie bunul creditorul nu poate tulbura ordinea publică, nici nu poate face uz de forţă fizică sau de orice alt tip de intimidare asupra persoanei debitorului ori să recurgă la orice alt mijloc de a-l constrânge pe debitor în momentul luării în posesie.
(3) În timpul intrării paşnice în posesia bunului, în nici un moment creditorul nu poate fi însoţit de un funcţionar public sau poliţienesc.
(4) Pentru a putea lua în posesie bunul potrivit alin. (1) - (3), contractul de garanţie trebuie să includă următoarea formulă, redactată cu caractere majuscule, având dimensiunea de cel puţin 12 puncte (0,5 cm): "ÎN CAZ DE NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII PENTRU LUAREA ÎN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANŢIEI".
ART. 64
(1) Orice persoană care are posesia bunului afectat garanţiei trebuie să îl predea, la solicitarea creditorului a cărui obligaţie a ajuns la scadenţă şi a cărui garanţie reală are un grad de prioritate mai mare potrivit prezentului titlu, astfel încât garanţia să poată fi executată potrivit procedurii stabilite prin prezentul titlu.
(2) Cu excepţia situaţiei de mai sus, în timpul perioadei de executare a garanţiei reale nici un alt creditor nu poate solicita luarea în posesie a bunului în cauză.
ART. 65
Creditorul poate vinde orice bun afectat garanţiei, chiar în cazul în care se află în posesia debitorului. În astfel de situaţie cumpărătorul bunului are acelaşi drept de a intra în posesie ca şi creditorul garantat, în condiţiile prezentului titlu.

Raspunsul si rezolvarea pot sa fie si in avantajul tau, daca procedezi cu atentie.De obicei, eventualii vanzatorii "necinstiti" insereaza aceasta clauza in antecontract pentru a putea insela cumparatorii de buna credinta si apoi se fac nevazuti; insa inainte de a trage o concluzie, raspundeti-mi la urmatoarele neclaritati:
- antecontractul este incheiat in fata notarului sau a unei alte autoritati?
-se specifica in antecontract modalitatea de plata a diferentei, sau locul platii si obligatiile partilor in priviinta acceptarii platii?

Chiar daca nu este incheiat la notar sau elementele nu sunt inserate in antecontract, sfatul meu este urmatorul:
Daca mai este timp trimiteti o notificare scrisa catre promitentul vanzator in care ii comunicati locul, data si suma ce urmeaza a fi platita, specificand ca in cazul in care nu se vor prezenta sunt obligati sa va restituie avansul, in caz contrar ii veti actiona in judecata pentru recuperarea banilor. Neaparat trimiteti cu confirmare de primire.
Apoi, in cazul in care nu au primit notificarea din diverse motive, mergeti la un executor judecatoresc cu toate actele, explicati situatia, probabil veti plati o suma in contraprestatie, dupa care acesta urmeaza sa formuleze o instiintare prin care le comunica promitentilor vanzatori ca ati consemnat diferenta ramasa la plata la CEC , la dispozitia lor, bani ce urmeaza a fi primiti in ziua specificata pentru incheierea contractului de vanzare-cumparare-evident va trebui sa aveti diferenta si sa ii depuneti in contul indicat de executor.
Daca nu se prezinta, puteti recupera linistit banii cat si cheltuielile efectuate in instanta, ulterior.

Buna ziua.
In 2007 am decis sa plec din randurile functionarilor publici(DGFP), la acea data avand functia de ....superior I.1
Intre timp s-a modificat L. 188/1999 si conditia pentru functia de "superior" privind vechimea in specialitatea(studiilor) este de 9 ani.
In momentul de fata am 8 ani si 11 luni #-o vechime in specialitatea studiilor necesare. Institutiile publice au acelasi raspuns: s-a modificat legea si nu mai indeplinesc cerintele legale pentru 'superior'.
Avand in vedere ca aveam deja un drept castigat, considerati ca sunt sanse reale de a obliga institutia sa ma incadreze pe functia de ...superior? Sau cunoasteti practica instantelor in acest sens(functionari publici)?
Multumesc anticipat.

Multumesc pentru raspunsuri si idei :)

Buna ziua.
Este posibil incheierea unui contract intre doua SC, care in loc sa stipuleze un pret al prestatiei sa aibe ca si contravaloare o alta prestatie din partea celeilalte SC?
Adica: x presteaza lui y servicii de constructie, iar y presteaza servicii de spalatorie lui x? Fara sa emita fiecare SC cate o factura si apoi sa se compenseze?
Din punct de vedere contabil se poate oare inregistra contraprestatia?
Mentionez ca serviciile sunt continue, nu au loc o singura data.
Multumesc anticipat.

Din L. 58/1934 modificata reiese faptul ca se poate introduce si o actiune in regres impotriva girantilor, tragatorului, celorlalti obligati....insa art. 49 conditioneaza refuzul de plata de un act autentic(protestul de neplata)...am inteles corect?
Ar fi o optiune sa recuperez creanta de la ceilalti care au transmis girul. In lipsa protestului nu se poate introduce actiunea? ramane doar executarea silita directa?