Aș avea următoarea întrebare. Înainte de a mă căsători am dobândit o locuință care este numai pe numele meu, bun propriu. Între timp m-am căsătorit și mă bate gândul să vând locuința de la oraș pentru a-mi cumpăra o casă în mediul rural. Întrebarea mea este dacă soția meu va fi trecută ca proprietar alături de mine pe contractul casei ( pe care intenționez să o cumpăr). Nu se poate face la notar o hârtie prin care aceasta să semneze că nu are nicio pretenție asupra casei din moment ce casa e cumpărată cu banii obținuți de pe o locuință care era numai a mea? Mă interesează acest lucru deoarece soția a mai fost căsătorită și are doi copii din căsnicia anterioară. Ar putea aceștia emite pretenții în vreun fel asupra casei ? Sper că m-am făcut înțeles. Mulțumesc.
As dori un raspuns avizat in urmatoarea chestiune. Parintii mei au murit in urma cu cativa ani iar noi suntem 3 copii. Dupa tata, fiindca el a murit primul s-a facut succesiunea insa dupa mama nu s-a facut inca deoarece unul dintre copii a tot tergiversat in mod intentionat lucrurile si le tergiverseaza in continuare. Eu am facut hartie la notar in sensul ca am acceptat partea ce mi se cuvine dupa mama dar atat. Din moment ce nu se poate ajunge la un acord privind succesiunea si dupa mama, sincer, m-am gandit (ca si-asa nu duc nimic cu mine pe lumea cealalta si nici nu-mi voi manca sanatatea si nervii prin tribunale) sa donez partea dupa tata dar si partea dupa mama ( daca e posibil, din moment ce succesiunea nu s-a facut ) ca sa nu mai platesc impozit dupa ceva ce nu-mi aduce niciun venit. Va rog sa-mi spuneti daca e posibil asa ceva si ce costuri presupune acest lucru. Va multumesc.
Succesiunea s-a facut după unul dintre parinti, nu s-a facut inca pentru cel de-al doilea parinte. Desi am incercat pe cale amiabila să rezolvam cat mai rapid problema pentru ca nu-mi convine sa platesc impozit dupa o casa dupa care n-am niciun beneficiu ( si care nici nu e locuita ) am fost dusa cu vorba de fiecare data. Cum sa procedez mai departe, in concluzie ? Din punct de vedere legal inca mai este timp ( ca sa nu platim taxe mai mari pentru dezbaterea succesiunii ) insa nu se doreste acest lucru, dupa cum v-am relatat.
Vă prezint următoarea situație. Suntem 3 copii la părinti, ambii parinti au decedat iar partea mea din casa as dori sa o vand. Pentru ca se pare ca ceilalti doi copii, nu stiu din ce motive, tergiverseaza lucrurile și inca succesiunea nu s-a facut ( desi tata a murit la inceputul anului ) as dori sa-mi vand cota ce mi se cuvine legal. Cum pot proceda ? Multumesc.
Din păcate, sunt pus în situația ( absolut penibilă din punctul meu de vedere, ca om cu școală ) de a mă adresa executorului judecătoresc pentru că nu se dorește rezolvarea amiabilă ( așa cum ar fi normal între frați adevărați ) a problemei...
Multumesc, asta am înțeles. Dar dacă fratele la care a stat mama până la data decesului nu "găsește cheile și nici măcar nu știe cum arată", eu, în calitate de copil al decedatei nu pot schimba yalele și să intru în casă ?
Aș dori să știu cât m-ar costa inventarierea bunurilor lăsate după părinți, dacă mă adresez unui executor judecătoresc. Este vorba de un orășel din provincie. Cam la ce sumă s-ar ridica inventarierea ? Multumesc.
Decesul a avut loc în luna aceasta. Succesiunea după tata am făcut-o, si aceea numai cu tam-tam si multe intrigi...:((Ceea ce practica mama, ura între frati, că de fapt asta lasă în urma ei, din nefericire :(( si o spun cu toată durerea, continuă fratele meu....
Mă confrunt cu următoarea situație. Mama a murit de curând iar tata a decedat în urmă cu câțiva ani. După moartea tatălui, noi fiind 3 frați, mama a făcut tot ce a putut ca eu să renunț la partea de moștenire ce mi se cuvenea de drept după tata fiindcă intenționa să-i pună casa pe nume fratelui meu, chiar dacă ea avea trei copii.Atunci am consultat un notar și mi-am făcut hârtie cum că accept partea de moștenire ce mi se cuvine din partea lui tata. Între timp mama s-a îmbolnăvit iar fratele pe care toată viața l-a ajutat,( pe mine nu m-a ajutat niciodată :(( - n-a venit o dată să stăm de vorbă ca oamenii, cinstit , să discutăm ce vom face mai departe dacă mama va muri. Acum, că mama a murit am încercat, văzând că n-are nici cea mai mică intenție să lămurim lucrurile, să-i spun să ne întâlnim toți 3 să discutăm cum împărțim bunurile și ce facem cu casa rămasă de la părinții noștri iar răspunsul lui a fost că " acum nu e momentul, să o lăsăm pe mai încolo și că ( culmea ) nu știe unde sunt cheile de la casă ( eu n-am nimic de la casa părinților mei, nici cheie, nici nimic, nici măcar nu pot intra în casa părinților mei )... De menționat că mama a stat la el până în ultimul ceas, mama cu gura ei mi-a zis că a discutat tot ce era de discutat cu el și că toate sunt ca și rezolvate....Cum poți rezolva o astfel de situație, când propriul frate încearcă să te înșele pe față, te ia de prost, și nu vrea să stea cinstit, să discutăm cu cărțile pe față fiindcă, chiar dacă-i place, chiar dacă nu-i place, noi am fost trei copii la părinți și avem toți 3 drepturi egale ?
Dupa o discutie ulterioara postarii mele, am ajuns la un acord in sensul ca este si sotul de acord cu divortul pe cale amiabila. În conditile date, as dori sa stiu care dintre variante e cea mai ieftina : divort la notar, in instanta sau la starea civila ( e neaparat sa fie starea civila unde ne-am casatorit sau poate fi orice stare civila de pe raza judetului ). Daca e in instanta, putem cere avocati din oficiu din moment ce suntem de acord amandoi cu termenii si conditiile, ca sa scapam de taxe inutile ? Multumesc.