contractul civil de prestari servicii

Sunt de acord cu AVLIL pe ici, pe colo, prin partile esentiale....
In esenta, folosite cu CAP si cu MASURA, conventiile civile sunt OK.

Temeiul lor se gaseste in 942 (si urm.) Cod Civil care spune: "Contractul este acordul intre doua sau mai mute persoane pentru a constitui sau stinge intre dansii un raport juridic".
Asta inseamna ca:
Atata vreme cat nu incalc LEGEA (nu orice fel.. ci dispozitiile imperative ale unei legi) ORDINEA PUBLICA (nu-mi propun prin conract sa dau jos Guvernul) si BUNELE MORAVURI, (a se vedea art. 5 din C. civ) atunci printr-un act intitulat CONTRACT/COMVENTIE pot sa ma oblig la orice balarie imi trece prin minte (iertati exprimarea improprie, dar sugestiva).
Cand aud de conventii civile "interzise" mi se face rau.

Pentru necunoscatori: Stiti ca nicaieri nu este reglementat ca atare Contractul de intretnere si totusi EXISTA si toata lumea a auzit de el, exista si este valabil in virtutea principiului LIBERTATII DE VOINTA in materie contractuala.

Sunt de acord ca atata timp cat este legala ca prevederi si nici nu incearca sa ocoleasca legea prin scop, orice conventie civila e valabila.

942 este definitia contractului civil, el se aplica oricarui tip de contract incheiat in tara asta si nu numai... si contractul individual de munca se raporteaza, daca e sa o iei asa, la 942. Si orice alt contract numit sau nenumit. Tot asta ziceai si tu, nu?
;)
Si daca tot e sa luam prevederile generale ale contractelor civile, la vreo cateva art. dupa 942 , pe la interpretarea conventiilor, gasim ca ele se interpreteaza dupa vointa partilor si nu dupa sensul literal, din dictionar, al termenilor folositi de parti. Astfel, daca o "conventie civila" se demonstreaza ca, in acord cu vointa partilor, este in fapt un contract individual de munca... ea trebuie sa produca toate efectele pe care le-ar produce daca s-ar si intitula contract indiv de munca, nu?

Mi se pare destul de riscant pentru angajator folosirea acestui mod de retribuire a celor care le presteaza munca; ce fac ei daca dupa vreo cativa ani, dupa ce le pleaca angajatul, acesta face plangere in instanta pe motiv ca el nu a inteles ca acest tip de contract nu-i da dreptul ca anii respectivi munciti sa fie considerati vechime in munca, sau ca veniturile astfel obtinute nu se fac puncte de pensie mai tarziu...:-/

Da' zi-mi si mie pe unde nu esti de acord cu mine (sa nu-mi spui ca frauda la lege e greu de demonstrat, ca asta stiu;)).
AStept alte pareri.

AVLIL, iarasi trebuie sa recunoasc ca sunt de acord cu tine...
Tocmai de accea, intr-un alt topic cu un subiect similar am scris ceva de genul: ARUNCATI TIPIZATELE LA GUNOI si redactati propriile voastre contracte (pentru ca umbla tot felul de tipizate prin targ in aceasta materie, si mi s-a parut ca cel ce intreba avea in fata un asemnea tipizat).
Daca redactez contractul cum trebuie, inclusiv cu clauze care timit la art. din Codul Fiscal pe care l-am mentionat mai sus (retinerea impozitului la sursa), cu clauze din care rezulta ca partile au inteles ca acesta NU este un contract individual de munca, ca acesta NU da drept la vechime in munca si altele, atunci e mai greu ca semnatarul sa "se trezeasca" dupa niste ani ca el nu stia ce-a semnat.

Daca exista un raport de munca atunci in mod cert se aplica Codul Muncii. Asta o spune codul incepand cu art. 1
Deci nu pot sa ma apuc si sa inchei o conventie civila prin care stabilesc un "raport de munca".

Intr-adevar daca sunt raporturi de munca se aplica Codul muncii. Dar pentru contractele civile de prestari servicii se aplica Codul civil, pentru ca in baza lor se incheie.
Foarte multi ocolesc "legea" prin incheierea unui asemenea contract, eu sunt de parere ca se poate incheie un contract individual de munca pe durata determinata cu timp partial.