As vrea sa stiu aproximativ cu cat timp inainte va aparea tematica si bibliografia pentru examenul din noiembrie anul acesta?? am consultat tematica si bibliografia de anul trecut dar presupun ca trebuie sa apara pt examenul de anul acesta...Am terminat facultatea anul acesta si as dori sa dau examen la Baroul Sibiu cu toate ca sunt o multime de lucruri pe care nu le stiu inca si as dori sa le aflu: in cazul fericit de promovare a examenului, in cat timp trebuie sa-mi gasesc un maestru?? sunt sanse de a intra daca ma apuc de invatat de maine? va rog frumos sa-mi raspundeti in masura in care cunoasteti aceste lucruri. merci mult :)
Daca te referi la subiectul asta.....
Cand cereti un subiect indicati si materia uneori foloseste :D
CAZURI DE CONEXITATE ªI INDIVIZIBILITATE
Prorogarea de competenţă constă în extinderea competenţei unui organ judiciar şi asupra unor infracţiuni sau persoane care nu îi sunt date în competenţă. Un organ judiciar nu va putea, prin prorogare de competenţă, să preia în competenţa sa cauze care revin organelor superioare ci numai celor inferioare sau egale în grad. Cazurile de prorogare de competenţă sunt prevăzute de lege, nefiind posibilă prorogarea convenţională. Cele mai des întâlnite cazuri de prorogare de competenţă sunt indivizibilitatea şi conexitatea.
Cazuri de conexitate. Conexitatea este o stare de legătură între mai multe cause penale care impune reunirea lor pentru a fi soluţionate împreună. Legăturile între cause pot fi subiective, referindu-se la persoana celui care a săvârşit toate infracţiunile, sau obiective, creând o unitate de timp, de loc, sau o dependenţă între infracţiuni. În alte cazuri legătura de conexitate este mixtă, referindu-se, pe de-o parte, la acea persoană care a săvârşit mai multe infracţiuni, iar pe de altă parte la existenţa unei legături între infracţiuni.
Cazurile de conexitate sunt în număr de patru:
• când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite de una sau de mai multe persoane împreună, în acelaşi timp şi în acelaşi loc;
• când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite în timp ori în loc diferit, după o prealabilă înţelegere între infractori. Elementul de conexitate constă în înţelegerea între infractorii care organizează comiterea infracţiunilor şi pentru judecarea lor se impune o cunoaştere a întregului;
• când o infracţiune este săvârşită pentru a pregăti, a înlesni sau ascunde comiterea altei infracţiuni, ori este săvârşită pentru a înlesni sau pentru a asigura sustragerea de la răspundere penală a făptuitorului altei infracţiuni. Conexitatea este dată de faptul că trebuie judecate împreună infracţiunea-mijloc cu infracţiunea-scop (de ex. infracţiunea de fals cu infracţiunea de înşelăciune) şi infracţiunea săvârşită şi cea prin care se încearcă ascunderea ei (favorizare, tăinuire, omisiunea denunţării);
• când între două sau mai multe infracţiuni există legătură şi reunirea cauzelor se impune pentru o bună înfăptuire a justiţiei. Motivele de reunire pot fi multiple dar urmăresc un singur scop, o mai bună înfăptuire a justiţiei (de exemplu, o persoană a săvârşit mai multe infracţiuni, în concurs, fără legătură între ele sau o persoană vătămată a fost prejudiciată prin infracţiuni diferite şi prejudicial trebuie delimitat).
Cazuri de indivizibilitate. Indivizibilitatea este o stare de legătură între cauze, generată de anumite împrejurări care, prin natura lor sau voinţa legii, formează o unitate care impune judecarea întregului complex faptic şi de inculpaţi de o singură instanţă.
Unitatea naturală există atunci când o singură acţiune sau inacţiune constituie mai multe infracţiuni şi unitatea legală când mai multe fapte penale constituie o singură infracţiune.
Sunt trei cazuri de indivizibilitate şi anume:
• când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane. Cazul se referă la participaţia penală când există unitate infracţională cu pluralitate de infractori - coautori, instigatori, complici, care trebuie judecaţi împreună pentru o bună administrare a probelor şi pentru o justă proporţionalizare a pedepselor în funcţie de contribuţia fiecăruia la comiterea faptei.
• când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite prin acelaşi act. Este cazul concursului formal de infracţiuni, când datorită existenţei unei singure acţiuni sau inacţiuni, care datorită împrejurărilor în care a avut loc sau urmăririlor pe care le-a produs, întruneşte elementele a două sau mai multe infracţiuni, se impune judecarea într-o singură cauză.
• când mai multe acte materiale alcătuiesc, prin voinţa legii, o singură infracţiune, cum este infracţiunea continuată, complexă sau din obişnuinţă. În acest caz legea impune ca actele materiale ce intră în componenţa unei infracţiuni să fie tratate ca un întreg indivizibil pentru care se aplică o singură sancţiune.
:) Ai dreptate! Este vb de subiectul 49 de la proc. civila: Litispendenta si conexitatea.
Exceptia de litispendenta am gasit-o si mi-ar mai trebui cea de conexitate...
art.164 C.proc.civ.:
- potrivit acestui articol conexitatea reprezintă acea situaţie procesuală în care se află pricinile aflate pe rolul aceleiaşi instanţe sau a unor instanţe diferite, în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi, şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură.
În cazul conexităţii legea nu impune existenţa triplei identităţi: de părţi, obiect şi cauză Prin urmare, în această situaţie operează o prorogare de competenţă ce rezultă în mod neândoielnic din chiar dispoziţiiloe legale care reglementează materia. Părţile, potrivit art.164 alin.1 au posibilitatea de a solicita „întrunirea mai multor pricini care se află înaintea aceleiaşi instanţe sau a unor instanţe diferite”.
Subiectul trebuie tratat in legatura cu prorogarea de competenta...asa parca are un sens...
Astept completari :)
art.164 C.proc.civ.:
- potrivit acestui articol conexitatea reprezintă acea situaţie procesuală în care se află pricinile aflate pe rolul aceleiaşi instanţe sau a unor instanţe diferite, în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi, şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură.
În cazul conexităţii legea nu impune existenţa triplei identităţi: de părţi, obiect şi cauză Prin urmare, în această situaţie operează o prorogare de competenţă ce rezultă în mod neândoielnic din chiar dispoziţiiloe legale care reglementează materia. Părţile, potrivit art.164 alin.1 au posibilitatea de a solicita „întrunirea mai multor pricini care se află înaintea aceleiaşi instanţe sau a unor instanţe diferite”.
Cred ca trebuie tratat in legatura cu proprogarea de competenta....
Astept completari :)
art.164 C.proc.civ.:
- potrivit acestui articol conexitatea reprezintă acea situaţie procesuală în care se află pricinile aflate pe rolul aceleiaşi instanţe sau a unor instanţe diferite, în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi, şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură.
În cazul conexităţii legea nu impune existenţa triplei identităţi: de părţi, obiect şi cauză Prin urmare, în această situaţie operează o prorogare de competenţă ce rezultă în mod neândoielnic din chiar dispoziţiiloe legale care reglementează materia. Părţile, potrivit art.164 alin.1 au posibilitatea de a solicita „întrunirea mai multor pricini care se află înaintea aceleiaşi instanţe sau a unor instanţe diferite”.
cred ca trebuie tratat in legatura cu prorogarea de competenta....
Astept completari :)
avocatnet.ro explicăm legislația
emilalexandru 
CABINET DE AVOCAT "STOICA IOANA"