sa ne jucam de-a scrisul :)

Dar tot catind Cosinzeana/si-a dat seama ...
Ca in lumea asta mizera si nedemna/nu-i este drag ..mai nimeni
ca a lasat-o cu ochii-n soare/si inima plingind dupa ..mare..
Marea cea albastra/de pe al nostru taram
Unde nu mai vine nimeni/de pe alt taram...:(

Stand Cosanzeana asa la soare si multumita de faptul ca frunza
scoate acele sunete minunate, s-a gandit ca......
Dar deodata, a auzit o voce foarte puternica care ii era
cunoscuta ca a strigat-o - Elena.
Atunci a simtit un fior puternic - era pletosul
imparat care se intorsese si care abia se mai tinea
pe picioare, dar nu din cauza oboselii.
Fericita ca imparatul s-a intors Elena a alergat
sa-l imbratiseze si sa-si oglindeasca dorul in
ochii limpezi si multidirectionali ai imparatului.
L-a luat in brate pentru ca acesta sa-si tina echilibrul
si sa nu cada si i-a povestit tot ce s-a intamplat
de cand imparatul a fost plecat.
Atunci.....

@daniel
=D>

si i-a povestit tot ce s-a intamplat de cand imparatul a fost plecat.

Si ce sa va spun...atat de mult timp i-a luat Cosanzenei sa-si aminteasca ce are de povestit (si mai ales ce nu :D...) ca baga ziua-n noapte !

Atunci Cosanzeana, privindu-l mai bine, a constatat ca intre timp imparatul isi schimbase freza. Parul sau nu mai era asa bogat ca odinioara. Si se gandi ea ca ...nu mai e nici el atat de tanar, ca poate ar fi cazul sa-si faca socotelile...imparatul nu avea inca un mostenitor....
Hainele lui se cam ponosisera in urma aventurilor prin care trecuse.Insa , cu toate acestea, intr-un buzunarel secret, imparatul tinea ascuns , un lucru foarte pretios, si pe care dorea sa il ofere cu drag Elenei....Era o micuta perla pe care o scosese cu mana lui dintr-o scoica , pe care o gasise in marea cea mare...Si se gandi sa i-l ofere acolo, atunci...era foarte emotionat, soarele stralucea cu putere...insa el la soare se putea uita, da la dansa, ba. Si atunci, in timp ce ea canta cu mult talent la frunza, el ii darui un inel..maaare cat inima lui....
Apoi....

Dar atunci imparatul isi aduse aminte ca are o sotie, de
care uitase de multi ani...
Avea o stotie si doua fete - una scrib si notarel prin tara, iar
cea mica dregator in Sfatul Batranilor al Marii Uniuni
a Tarilor de Vest.
Dar cu toate acestea imparatul i-a dat Elenei inelul, si
nu mai inelul..........
S-a bucurat de iubirea Elenei si i-a promis dregatorii
si mai mari,spunandu-i ca o va pune in toamna
Prim Sfetnic in locul celui actual, care-l tradase
si il parasise in momente de mare cumpana.

Elena auzind acestea, inima ei se umplu de bucurie,
dar nu de iubirea imparatului ci de gandul ca ar putea
ajunge Prim sfetnic........