ADMITERE AVOCATURA PARTEA A DOUA

la mine in carte chiar nu gasesc EFECTELE APELULUI .mi le dati si mie.....va rog:(

Executarea silita indirecta - imobiliara

- cerere de executare – la instanta in a carei raza se afla imobilul - in care se arata si valoarea imobilului, apreciata de creditor sau de un expert;
- instanta face adresa de executare catre biroul executorilor judecatoresti;
- creditorul face somatia catre debitor (= primul act de executare) si il someaza sa isi plateasca datoria;
- comandamentul cuprinde mentiuni referitoar la: titlul executoriu, somatia sa plateasca datoria, instiintarea ca daca nu va palti imobilul va fi vandut la licitatie, valoarea imobilului; este inaintat judecatorului pentru a-l transcrie in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni, pentru a fi indisponibilizat imobilul; dupa indisponibilizare, imobilul este incredintat debitorului sau altei persoane;
- dupa expirarea celor 30 de zile, executorul se deplaseaza la imobil – pv, care va fi depus la instanta de executare; la cererea crditorului, instanta fixeaza data vanzarii si se face publicitate prin ziare si prin afisare (data vanzarii – mimim 4 saptamani de la data primei publicatii);
- in 4 saptamani de la instiintarea vanzarii se intocmeste de catre un judecator delegat de instanta tabelul cu creditorii; instanta rezolva eventualele contestatii privind tablolul de ordine, in regim de urgenta;
- partile pot face opozitii la executare (cu cel putin 20 de zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie);
- vanzarea se poate amana:
- daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste;
- cand amanarea se cere de creditor si de debitor, iar creditorii care au intervenit nu se impotrivesc;
- cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat.
- la data stabilita are loc licitatia in sedinta publica: se verifica modul in care a fost facuta publicitatea; se citesc conditiile de vanzare ale imobilului; incep strigarile, dupa ce creditorul declara in fata instantei ca doreste vanzarea imobilului; strigarile incep de la pretul strigat de creditor, ce a fost publicat – 75% din valoarea de circulatie a bunului; daca bunul nu se vinde – la urmatoarea licitatie pretul se scade cu cca 10%, daca nu se vinde, la a treia licitatie – bunul va fi vandut la pretul maxim oferit (bunul se adjudeca provizoriu, iar prin incheiere se stabileste un termen de 8 zile de supralicitare; daca se prezinta o persoana care ofera cu cel putin 10% mai mult decat adjudecatorul provizoriu, acesta va primi bunul, daca nu – dupa trecerea celor 8 zile – adjudecatarul provizoriu devine definitiv); se adjudeca imobilul la pretul cel mai mare oferit, peste pretul stabilit de creditor; cel care a castigat licitatia depune la CEC sau al administratia financiara pretul + taxa pentru executorul judecatoresc (in termen de 1 luna de la data adjudecarii);
- instanta da ordonanta de adjudecare, care are urmatoarele efecte: transfera dreptul de proprietate si il pune in posesie pe cel care a castigat licitatia; ordonanta se transcrie in Cartea funciara; in termen de 40 de zile de la transcriere, impotriva ordonantei se poate exercita recurs pentru motivele aratate de lege; se pot exercita si caile speciale de atac => legea exclude doar apelul;
- orice cerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecat se prescrie in 5 ani din momentul executarii ordonantei de adjudecare
- imobilul adjuidecat nu se transmite libr de orice sarcina (ex: un contract de locatiune trebuie respectat de adjudecator); imobilul este degrevat doar de ipotecile sau privilegiile la care era suspus; este aparat impotriva evictiunilor, debitorul purtand raspunderea fata de adjudecator;
- dupa ce ordonanta de executare a ramas definitiva si executorie, creditorii depun titlurile executorii, in vederea intocmirii tabloului de creditori; tot in acest scop instanta citeaza creditorii, au loc discutiile in contradictoriu, iar instanta emite mandatele de plata; creditorii merg cu mandatele de plata si cu un extras de pe tabloul de imparteala la CEC sau la administratia financiara – se fae plata, creditorii semneaza pe mandatul de plata si pe marginea extrasului de pe tablolul de imparteala, confirmand ca au primit sumele; CEC –ul le trimite instantei , impreuna cu chitantele de plata – finalizarea urmaririi silite a imobilului.

:)

valica_21 a scris:

la mine in carte chiar nu gasesc EFECTELE APELULUI .mi le dati si mie.....va rog:(

pe forum au fost mai multe discutii pe baza acestui subiect.multi au spus ca efectele apelului se refera la efectele cererii de apel iar altii ca se refera la efectele judecarii apelului sau chiar la amandoua.Nici eu nu m-am lamurit pe deplin....#-oII ROG PE CEI CARE AU CARTEA CU SUBIECTE SINTETIZATE SA NE SPUNA:-/

Asta am scos eu referitor la efectele apelului :D
Cei care au cartile pot/ii rog sa faca completari/corecturi :)

Efectele apelului

Cererea de apel produce anumite efecte, dintre care unele sunt specifice:
Investirea instantei de apel
- investirea instantei superioare cu exercitarea controlului judiciar in limitele cererii de apel;
- instanta dobandeste dreptul si obligatia de a proceda la solutionarea cauzei, conferind instantei de control posibilitatea de a realiza o noua judecata in fond in limitele investirii sale.
- Prelungeste efectul suspensiv si dupa expirarea termenului in care poate fi exercitat apelul, pana la momentul pronuntarii deciziei de catre instanta de apel;
- Ca urmare a cererii de apel, prima instanta nu va mai avea posibilitatea de a indrepta eventualele erori materiale strecurate in cuprinsul hotararii apelate sau de a interpreta dispozitivul acesteia, deoarece apelul fiind o cale devolutiva de atac, presupune o rejudecare atat in fapt cat si in drept, ceea ce inseamna ca hotararea primei instante va fi inlocuita de hotararea instantei de apel, chiar si in ipoteza in care instanta de apel ajunge la aceeasi concluzie ca si prima instanta.

Efectul suspensiv de executare
- mentionat expres de art.284 alin.5 (comentarii)
Cat timp hotararea este susceptibila de apel, daca nu s-a renuntat la dreptul de a o ataca, ea nu poate fi pusa in executare, iar, odata formulat apelul, cererea preia acest efect.
Sunt exceptate hotararile executorii de drept si cele cu executie vremelnica, pronuntate in temeiul art.279. Articolul 280, ingaduie insa instantei de apel sa suspende executia vremelnica (numai cu dare de cautiune).
Efectul suspensiv de executare nu se produce in acele cazuri in care apelantul a achiesat expres (sau tacit, in unele opinii) la hotararea pronuntata.

Efectul devolutiv al apelului ( si art.295alin.1)
Efectul devolutiv este cel mai semnificativ si caracteristic efect al apelului, constand intr-o veritabila reannoire, reeditare a judecatii.
In dreptul modern se admite ca apelul are caracter deplin, adica poarta asupra tuturor imprejurarilor de fapt si de drept ale judecatii. Aceasta inseamna ca prin intermediul apelului se devolueaza in fata judecatorului superior intreaga cauza, cu intreg complexul de chestiuni de fapt si de drept ce-i apartin.
Regula nu are insa un caracter absolut, ci implica limitari semnificative. Aceasta limitare este exprimata prin doua adagii elocvente in aceasta privinta:
1.Tantum devolutum quantum apellantum – exigenta a principiului disponibilitatii procesuale; instanta este limitata sa cerceteze cauza numai cu privire la motivele indicate in cererea de apel.
Hotararea primei instante poate fi atacata integral sau numai cu privire la solutiile date unor caprete de cerere, ori numai referitor la anumite parti din proces. Daca hotararea a fost atacata numai partial ceea ce nu a fost supus apelului trece in puterea lucrului judecat, iar instanta nu poate modofoca acele aspecte sau afecta partile care nu au facut apel.Regula insa nu-si gaseste aplicarea:
- cand prin cererea de apel se tinde la anularea in intregime a hotararii sau atunci cand obiectul litigiului este indivizibil;
- cand apelul nu se limiteaza la anumite capete de cerere
Este de retinut ca, potrivit art.292 apelantul se poate folosi si de motivele invocate in fata primei instante (explica). Avand in vedere principiul potrivit caruia devolutiunea este integrala, trebuie admis totusi ca acesta este incident ori de cate ori nu rezulta o limitare expresa.
2.Tantum devolutum quantum iudicatum – efectele apelului nu se pot rasfrange decat numai asupra a ceea ce s-a judecat de catre prima instanta. Prin intermediul apelului nu se poate, deci, largi cadrul procesual.
Astfel, potrivit art.294 alin.1si2:”…”.
a. inadmisibilitatea schimbarii in apel a calitatii partilor: notiunea de calitate nu este folosita aici in sens procesual, ci, mai degraba, in sens material civil; de pilda, reclamantul care a revendicat imobilul in calitate de mostenitor nu-si va putea modifica aceasta calitate sustinand ca a dobandit bunul in calitate de cumparator (ex.2 – la procesul de iesire din indiviziune partea care a figurat ca mostenitoare nu poate aparea acum ca straina de succesiune ca urmare a renuntarii la mostenire; garantul la prima instanta nu poate aparea in apel ca debitor direct etc.).
b. obiectul cererii evoca pretentia dedusa in justitie; legea nu ingaduie in nici un mod schimbarea pretentiilor formulate in fata primei instante (termene clare chiar la judecata in fond – art132).
c. este inadmisibila schimbarea cauzei debendi in apel, temeiul juridic al actiunii (exemplu). Ar fi vorba, per a contrario, de o judecata noua, partile fiind private de principiul dublului grad de jurisdictie (cand s-a cerut anularea unui act ca simuzlat in apel nu se poate cere anulareas lui pentru ingeratitudine; nulitatea actului pentru vicii de forma nu poate fin inlocuita in apel cu nulitatea pentru vicii de consimtamant- acestea sunt noi temeiuri juridice).
d. inadmisibilitatea cererilor noi in instanta de apel – Trebuie precizat mai intai conceptul de cerere, tinand cont ca termenul sugereaza orice petitie prin care se formuleaza o pretentie, rezolvarea unui incident procedural, amanarea, suspendarea judecatii, protejarea unui interes etc. Interpretarea pe care trebuie sa o dam textului art.294 este insa una restrictiva – acele cereri prin care se urmareste valorificarea unor pretentii direct in fata instantei de apel, cu excluderea primului grad de jurisdictie (toate actele de procedura care au natura unor cereri de chemare in judecata, in sens larg - explica).(Observatii: micsorarea obiectului cererii in apel nu reprezinta o schimbare a acestuia, ; n-ar fi compatibila cu judecata in apel marirea catimii obiectului cererii)
Cu acest inteles constituie cereri noi: interventia principala, cererea reconventionala, cererea de chemare in garantie, cererea de chemare in judecata a altei persoane etc (exceptii: art.50 alin3 – interventia principala cu acordul partilor se poate face direct in apel; nu sunt insa considerate cereri noi nici: cererea pentru a se obtine contravaloarea unui obiect determinat atunci cand obiectul nu mai poarte fi dat in natura, retractul litigios intrucat el este doar un mijloc de aparare, cererea facuta in apel pentru prima data de a se aduce un bun la masa succesorala,datorita obiectului specific al partajului – explica,
Art.294 alin2: “ exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace nu sunt considerate cereri noi”:
- desi nu se distinge, exceptiile de procedura pot fi valorificate in apel tinandu-se cont de regimul lor juridic (numai cele absolute sau cele relative, dar numai daca au fost invocate in limine litis in fata instantei de fond, iar aceasta le-a respins; mai pot fi invocate exceptiile relative care vizeaza insasi hotararea atacata, intrucat asemenea neregularitati procedurale nu puteau fi invocate in fata instantei de fond).
- nici mijloacele de aparare nu sunt considerate cereri noi, fie ca sunt aparari de fond sau de procedura (vezi curs IV – exemle de aparari de fond: acordarea unui termen de gratie, beneficiul de discutiune, dreptul de retentie, dreptul de servitute de trecere, compensatia legala). Cu toate acestea, trebuie analizata cu strictete natura juridica a mijlocului de aparare; prin intermediul sau nu se poate tinde la valorificarea unor pretentii fata de partea adversa sau fata de un tert.
Tot in legatura cu efectul devolutiv al apelului trebuie mentionate si exceptiile continute in art.294 alin2. Potrivt acestui text:”…”.
Observatii: numai compensatia legala este admisibila nu si cea judiciara
Derogari speciale: art.50 alin.2 si 51 – interventia principala si intervwentia acdesorie; art.609 – cererea reconventionala a paratului la divort, cand motivele desparteniei s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta.

O sa fie bine!!! Noi vad ca ne dam silinta....un pic de noroc si gata...ne punem sutana :))

In legatura cu subiectul urmator de la organizare:"ONORARIUL.CRITERII SI MODALITATI DE STABILIRE.PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CONTESTATIILOR SI RECLAMATIILOR PRIVIND ONORARIUL"....imi puteti spune care articole din lege sau statut le prevede???