SUCCESIUNE NEDESCHISA...

Unul dintre copiii bunicii,are autorizatie de constructie a casei ce se afla pe terenul bunicii,practic,acesta a construit casa prin 1966.
In acest caz,casa va intra in succesiune?

Totodata,vreau sa stiu,daca in conditiile date,fara a se face partajul succesoral,unul dintre frati ar fi putut instraina o parte din terenul din masa succesorala.Este legala o astfel de instrainare ?
Daca a instrainat terenul in aceste conditii,poate fi tras la raspundere cumva ?
Pentru ce fapta ? In baza carui temei legal ?

Va multumesc celor ce mi-au raspuns si celor ce-mi vor raspunde.
O seara buna.

Contract de vanzare-cumparare, nulitate absoluta, frauda la lege
Frauda constituie cauza de nulitate a contractului de vanzare-cumparare, in cazul stipularii de catre partile contractante a unui pret derizoriu, in scopul fraudarii intereselor creditorului uneia dintre parti.

Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Situatia persoanei care este chemata sau indreptatita sa vina la mostenirea unei persoane,
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Act juridic prin care o persoana dispune de un bun al sau in favoarea unei alte persoane,
Persoana care a intocmit un testament.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Contract de vanzare-cumparare, nulitate absoluta, frauda la lege
Fraudarea legii, constituie o cauza de nulitate absoluta a contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti.

Frauda
Drept Penal
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane

(Ex. actul savarsit de catre debitorul insolvabil pentru a-si sustrage bunurile de la urmarirea creditorilor sai).Folosirea unor mijloace frauduloase constituie circumstanta agravanta a infractiunii de inselaciune (folosirea de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase).


Daca cumparatorul a fost de rea-credinta - a stiut ca vinde doar unul dintre coproprietari - nu se mai aplica situatia de mai sus, ci ceilalti coproprietari pot oricand ataca vanzarea printr-o actiune in constatarea nulitatii absolute a actului pentru frauda la lege.

Actiunea in anulare pentru frauda la lege este imprescriptibila - poate fi intentata oricand. La fel si actiunea de iesire din indiviziune.

Vânzarea unei succesiuni (moşteniri) este un contract prin care titularul unui drept succesoral înstrăinează cu titlu oneros acest drept altei persoane, fie comoştenitor, fie o persoană străină de moştenire.
O asemenea vânzare este posibilă numai după momentul deschiderii succesiunii, pentru că altfel suntem în prezenţa unui pact asupra unei succesiuni nedeschise, interzis de lege sub sancţiunea nulităţii absolute, şi numai dacă succesibilul a optat în sensul acceptării succesiunii în termenul prevăzut de lege (de altfel, faptul vânzării moştenirii echivalează cu o acceptare tacită a acesteia).
Potrivit art. 1400 C. civ., o asemenea vânzare produce efecte între părţi de la data deschiderii succesiunii.

Vinzarea in aceste conditii nu este nula absolut ci depinde de modul de rezolvare a dezbaterii succesorale si a partajului succesoral. Validitatea operatiunii depinde de imprejurarea ca portiunea de teren ( obiect al masei succesorale) sa intre in lotul vinzatorului situatie in care vinzarea se consolideaza retroactiv. In ipoteza contrara, suntem in prezenta unei conditii rezolutorii care desfiinteaza " ex tunc" vinzarea ,promitentul acesteia putind fi obligat si la daune .

Redau din cursul de Drept civil:
6.Comparatie intre proprietatea comuna devalmasa si pe cote-parti
6.1.Asemanarile constau in urmatoarele aspecte :
a)- ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate, presupunând existenta mai multor titulari ai dreptului ce poarta asupra unuia sau mai multor bunuri comune;
b)- in ambele cazuri suntem in prezenta a mai multor subiecte de drept si a unei organizari a exercitarii dreptului de proprietate,insa nu se poate vorbi-in principiu[3]- de formarea unei persoane juridice;
c)-in ambele stari de coproprietate, nici un coproprietar obisnuit sau devalmas nu are in proprietate individuala o parte materiala din bunul sau bunurile comune;
d)-rolul vointei partilor este asemanator, intrucat atât copropretatea pe cote-parti, cât si cea devalmasa se pot mentine numai prin acordul tuturor coproprietarilor exprimat in acest sens ;
e)-cu referire la izvoarele , exisa o asemanare partiala numai cu cat priveste conventia partilor, care poate fi retinuta ca si sursa comuna ;
f)-ambele inceteaza prin aceeasi modalitate- partajul.
6.2.Deosebirile intre cele doua forme de coproprietate sunt urmatoarele:
a)-in timp ce la coproprietatea pe cote-parti, fiecare copartas are un drept exclusiv de proprietate asupra unei cote-parte ideale din dreptul comun, la proprietatea devalmasa nu exista o asemenea fractionare a dreptului comun ;
b)- fiecare co-partas poate dispune in mod absolut de partea sa determinata din dreptul comun, inclusiv prin instrainare, facultate care nu exista pentru co-devalmasi, din pricina nefractionarii dreptului comun;
c)- exista o serie de izvoare ce sunt specifice fiecarei forme de proprietate comuna cum ar fi : legea, uzucapiunea, succesiunea pentru coproprietatea pe cote-parti si respectiv, casatoria pentru co-devalmasie;
d)-numai in ipoteza in care proprietatea devalmasa apare ca urmare a casatoriei (nu si a conventiei partilor) se retine caracterul ei intuitu personae, care nu se regaseste in cazul coproprietatii pe cote-parti;
e)- la copropretatea pe cote-parti se aplica principiul unanimitatii pentru savarsirea unor anumite acte juridice asupra bunului comun, in cazul co-devalmasiei functioneaza un mandat tacit reciproc intre proprietari;
f)- despre coproprietatea pe cote-parti se spune uneori ca are un caracter instabil si temporar fata de proprietatea devalmasa care se caracterizeaza prin stabilitate