Buna seara. Va rog,raspunsuri pe urmatoarea speta:
In anul 1982,moare bunicul lui X. Cei trei copii ai bunicului,renunta in favoarea bunicii la mostenire,cand s-a facut succesiunea.
In anul 1983,moare si bunica lui X.
Pana in prezent,nu s-a deschis succesiunea dupa decesul bunicii.
Se mai poate face partajul succesoral,pentru împartirea mostenirii intre cei trei copii ai defunctilor ?
Cum trebuie actionat,in baza carui temei legal ?
Va multumesc. O seara buna tuturor.
Cu stima,
Redau din cursul de Drept civil:
6.Comparatie intre proprietatea comuna devalmasa si pe cote-parti
6.1.Asemanarile constau in urmatoarele aspecte :
a)- ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate, presupunând existenta mai multor titulari ai dreptului ce poarta asupra unuia sau mai multor bunuri comune;
b)- in ambele cazuri suntem in prezenta a mai multor subiecte de drept si a unei organizari a exercitarii dreptului de proprietate,insa nu se poate vorbi-in principiu[3]- de formarea unei persoane juridice;
c)-in ambele stari de coproprietate, nici un coproprietar obisnuit sau devalmas nu are in proprietate individuala o parte materiala din bunul sau bunurile comune;
d)-rolul vointei partilor este asemanator, intrucat atât copropretatea pe cote-parti, cât si cea devalmasa se pot mentine numai prin acordul tuturor coproprietarilor exprimat in acest sens ;
e)-cu referire la izvoarele , exisa o asemanare partiala numai cu cat priveste conventia partilor, care poate fi retinuta ca si sursa comuna ;
f)-ambele inceteaza prin aceeasi modalitate- partajul.
6.2.Deosebirile intre cele doua forme de coproprietate sunt urmatoarele:
a)-in timp ce la coproprietatea pe cote-parti, fiecare copartas are un drept exclusiv de proprietate asupra unei cote-parte ideale din dreptul comun, la proprietatea devalmasa nu exista o asemenea fractionare a dreptului comun ;
b)- fiecare co-partas poate dispune in mod absolut de partea sa determinata din dreptul comun, inclusiv prin instrainare, facultate care nu exista pentru co-devalmasi, din pricina nefractionarii dreptului comun;
c)- exista o serie de izvoare ce sunt specifice fiecarei forme de proprietate comuna cum ar fi : legea, uzucapiunea, succesiunea pentru coproprietatea pe cote-parti si respectiv, casatoria pentru co-devalmasie;
d)-numai in ipoteza in care proprietatea devalmasa apare ca urmare a casatoriei (nu si a conventiei partilor) se retine caracterul ei intuitu personae, care nu se regaseste in cazul coproprietatii pe cote-parti;
e)- la copropretatea pe cote-parti se aplica principiul unanimitatii pentru savarsirea unor anumite acte juridice asupra bunului comun, in cazul co-devalmasiei functioneaza un mandat tacit reciproc intre proprietari;
f)- despre coproprietatea pe cote-parti se spune uneori ca are un caracter instabil si temporar fata de proprietatea devalmasa care se caracterizeaza prin stabilitate
Redau din cursul de Drept civil:
6.Comparatie intre proprietatea comuna devalmasa si pe cote-parti
6.1.Asemanarile constau in urmatoarele aspecte :
a)- ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate, presupunând existenta mai multor titulari ai dreptului ce poarta asupra unuia sau mai multor bunuri comune;
b)- in ambele cazuri suntem in prezenta a mai multor subiecte de drept si a unei organizari a exercitarii dreptului de proprietate,insa nu se poate vorbi-in principiu[3]- de formarea unei persoane juridice;
c)-in ambele stari de coproprietate, nici un coproprietar obisnuit sau devalmas nu are in proprietate individuala o parte materiala din bunul sau bunurile comune;
d)-rolul vointei partilor este asemanator, intrucat atât copropretatea pe cote-parti, cât si cea devalmasa se pot mentine numai prin acordul tuturor coproprietarilor exprimat in acest sens ;
e)-cu referire la izvoarele , exisa o asemanare partiala numai cu cat priveste conventia partilor, care poate fi retinuta ca si sursa comuna ;
f)-ambele inceteaza prin aceeasi modalitate- partajul.
6.2.Deosebirile intre cele doua forme de coproprietate sunt urmatoarele:
a)-in timp ce la coproprietatea pe cote-parti, fiecare copartas are un drept exclusiv de proprietate asupra unei cote-parte ideale din dreptul comun, la proprietatea devalmasa nu exista o asemenea fractionare a dreptului comun ;
b)- fiecare co-partas poate dispune in mod absolut de partea sa determinata din dreptul comun, inclusiv prin instrainare, facultate care nu exista pentru co-devalmasi, din pricina nefractionarii dreptului comun;
c)- exista o serie de izvoare ce sunt specifice fiecarei forme de proprietate comuna cum ar fi : legea, uzucapiunea, succesiunea pentru coproprietatea pe cote-parti si respectiv, casatoria pentru co-devalmasie;
d)-numai in ipoteza in care proprietatea devalmasa apare ca urmare a casatoriei (nu si a conventiei partilor) se retine caracterul ei intuitu personae, care nu se regaseste in cazul coproprietatii pe cote-parti;
e)- la copropretatea pe cote-parti se aplica principiul unanimitatii pentru savarsirea unor anumite acte juridice asupra bunului comun, in cazul co-devalmasiei functioneaza un mandat tacit reciproc intre proprietari;
f)- despre coproprietatea pe cote-parti se spune uneori ca are un caracter instabil si temporar fata de proprietatea devalmasa care se caracterizeaza prin stabilitate
Succesiunea este deschisa prin moarte.
Dezbaterea , respectiv iesirea din indiviziune , sunt operatiune facute de erezi , ulterioare acestui moment .
Instrainarea unei mosteniri este permisa, daca este exprimat acordul de vointa al tuturor coindivizarilor .( altminteri, contractul de vanzare cumparare e nul absolut). Pactele deschisa asupra unei succesiuni viitoare sunt nule.
Intregul patrimoniul al autorului , care cuprind atat activul , cat si pasivul succesoral, sarcinile aferente mostenirii, este transmis prin moarte.
O alta ratiune este acceptarea unei succesiuni , operanta in termen de 6 luni de la moartea lui de cujus.( altlmineri , coerezi sunt straini de succesiune prin neacceptare sau renuntare la ea).
Acceptare care poate imbraca forma unei vointe tacite , manifestata prin acte prin care se intrevede vointa de a succede , cat si printr- una expresa, concretizata intr-o declaratie notariala.
Odata dezbatuta succesiunea , se poate instraina numai o cota parte din dreptul de proprietate.
Da. Succesiunea poate fi dezbatuta oricand, atata vreme cat mostenitorii fac dovada faptului ca au acceptat mostenirea (tacit sau expres) in termenul prevazut de lege...
Succesiune
galileo43
Parintii mei erau proprietarii unui apartament,in acte era trecut tatal meu ca proprietar.Primul a decedat tatal meu,mentionez ca mai am un frate. Eu sant de ... (vezi toată discuția)