eumarian a scris:
Irinelpp a scris:
...Cred ca la momentul incheierii contractului de credit nu ar fi putut sa prevada nimeni aceasta hotarare de guvern de reducere a salariilor bugetarilor cu 25%, nu s-a mai intamplat niciodata deci are caracter extraordinar, a fost inevitabil si nu port nici o vina pentru producerea evenimentului care ma pune in imposibilitatea de a-mi onora obligatiile contractuale.
Nu vreau sa va indispun, dar lumea aude ce-i convine. Au fost destui care au spus ca aici se va ajunge, si nu de ieri de azi, ci din 2005 cand se discuta dublarea pensiilor, sau din 2004 cand deficitul de cont curent arata clar ca Romania are o problema care se va termina urat.
Au precedent atat scaderea salariilor (in 1929-1933 si in mediul privat romanesc au scazut salariile - era deflatie), cat si scaderea puterii de cumparare (in anii 90 salariul nu scadea, dar treaba lui Boc de astazi era facuta de acea inflatie imensa, care nu mai exista).
foarte probabil ca s-a stiut din 2004, 2005, sau nu stiu de cand, ca se va "termina urat"...
dar in niciun caz, in nicio varianta (exclus!!!) n-a stiut cetateanul ajuns client ("consumator de
produse bancare"... care s-au dovedit "toxice" in 2-3 ani:rolleyes::stunned: ) al bancherului... pentru simplul motiv ca n-avea cum, era imposibil!!!
"
Băncile şi creditorii lor, inclusiv deţinătorii de obligaţiuni, trebuie să suporte riscul unei investiţii greşite. Ei sunt profesionişti ai riscului, avînd capacitatea de a evalua riscul investiţional şi resursele necesare pentru a-şi asumă acest risc. Ei chiar speculează asupra cursului evenimentelor, acceptind mental sau instituţional că ar putea să piardă şi, deci,
nu pot şi nu trebuie să fie protejaţi.
În jurul lor roiesc informaţiile esenţiale şi prompte, avocaţii, consultanţii şi managerii de risc, plătiţi regeşte.
Ei au la îndemîna schemele Ponzi, fondurile de investiţii şi fondurile de hedging, unele specializate chiar în jocul cu riscurile şi în segmentarea pierderilor potenţiale.
În definitiv aceste instituţii au făcut şi fac afaceri, profitabile, s-au jucat şi se joacă cu banii, creând (pseudo) bani.
Dacă afacerea este o aventură, atunci falimentul este consecinţă necesară a aventurii care s-a terminat prost.
Particularii, în schimb, nu au mijloacele băncilor. De aceea, ei sunt destinatarii exclusivi ai legilor de protecţie ...
...
Oricum, contribuabilii nu au ştiut cînd va fi intervenit criză. Au avut grijă
politicienii şi guvernatorii băncilor centrale să le ascundă informaţiile esenţiale." ...
[ link extern ]