Recurs in interesul legii - revendicare vs. legea 10

Pana nu vedem motivarea este prematur sa discutam.

sga a scris:

cora2006 a scris:

Eu cred că Decizia ICCJ este alta...:D

Eu cred ca nu. Faptul ca ICCJ admite recursul in interesul legii nu inseamna ca adopta solutia propusa de Procurorul General, ci ca constata o practica neunitara si stabileste varianta corecta. Dispozitivul hotararii cred ca e clar: "Aceasta prioritate poate fi data in cadrul unei actiuni in revendicare, intemeiata pe dreptul comun". Asta inseamna, cel putin, ca nu se va putea invoca pe cale de exceptie inadmisibilitatea unei astfel de actiuni. Nu inseamna ca vor fi admise pe fond toate aceste actiuni.

Textul dispozitivului este următorul:"Concursul dintre legea specială şi legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială. În cazul în care sunt sesizate neconcordanţe între legea specială (Legea nr. 10/2001) şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, convenţia are prioritate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acţiuni în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care, astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securităţii raporturilor juridice".

Dispozitivul stabileşte o anumită ierarhie între dispoziţiile legii 10, dispoziţiile Codului civil, dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi principiile respectării dreptului de proprietate şi al securităţii raporturilor juridice civile.
Astfel, legea 10 se aplică prioritar faţă de Codul civil, dar numai dacă dispoziţia din legea 10 respectă Convenţia. Chiar dacă nu respectă Convenţia, prevederea din legea 10 se aplică prioritar faţă de dreptul comun dacă interpretându-se potrivit Convenţiei s-ar aduce atingere altui drept de proprietate sau securităţii circuitului civil. Această soluţie are ca scop protejarea proprietăţii dobândite legal de către terţ, pe care Convenţia o urmăreşte, de asemenea.

Asta înseamnă, în opinia mea, că terţul ce a dobândit de la stat şi al cărui act nu mai poate fi anulat potrivit procedurii prevăzute de legea 10, întrucât s-a prescris drepul de a cere nulitatea actului ( a trecut 1 an de la apariţia legii), rămâne proprietar şi nu mai poate fi evins de către fostul proprietar în baza Codului civil.

Dar, dacă statul este încă proprietarul bunului, fostul proprietar îl poate revendica de la Stat cu succes, în baza Codului civil,chiar dacă a pierdut termenul de notificare prevăzut de legea 10, întrucât acesta este contrar CEDO în ce priveşte protecţia proprietăţii. Practic, acest termen de procedură protejează statul şi, implicit, asigură menţinerea efectelor unui act abuziv de preluare, ceea ce este contrar CEDO. De aceea, dacă inadmisibilitatea este invocată de stat pe considerentul că s-a depăşit termenul de notificare, cred că excepţia urmează a fi respinsă.

:offtopic: M-ati omorat cu editarea mesajului... Va rog mult nu abuzati de bold, si mai ales selectati cu grija ce vreti sa subliniati, aparea tot mesajul bold si underline.

daca imi este permis am sa incerc sa fac un rezumat :
1.in cazul in care se judeca procese in care imobilul a fost cumparat de catre chiriasi in baza legii 112/1995 fostul chirias ramane cu imobilul iar proprietarii de dinainte de 89 or sa primeasca despagubiri (aceasta fiindca daca s-ar face retrocedari in natura in acest caz s-ar aduce atingere dreptului de proprietate al altui proprietar-a se citi cel care a cumparat in baza 112/1995. iar aceasta e in deplina concordanta cu hotararile cedo care precizeaza ca nu poti face dreptate printr-o nedreptate).
2. in cazul in care imobilul nu a fost instrainat fiind locuit de chiriasi acesta va fi retrocedat in natura iar chiriasii evacuati( deoarece altfel s-ar incalca articolul 1 al conventiei cel care garanteaza proprietatea). si mi se pare cea mai buna solutie posibila care putea fi data de iccj .

ramane problema morala a batranilor care stau cu chirie si vor fi evacuati dar asta nu mai tine de justitie ci de cei care fac legile. adica de cei 322 cum au fost numiti :))

bineinteles aici exista si si exceptiile care ar fi reprezentate de dosare cu falsuri etc etc dar deja aici ne indreptam inspre penal deci nu e cazul sa discutam fiindca acesta e un topic despre RIL 60/2007

Dar, dacă statul este încă proprietarul bunului, fostul proprietar îl poate revendica de la Stat cu succes, în baza Codului civil,chiar dacă a pierdut termenul de notificare prevăzut de legea 10, întrucât acesta este contrar CEDO în ce priveşte protecţia proprietăţii. Practic, acest termen de procedură protejează statul şi, implicit, asigură menţinerea efectelor unui act abuziv de preluare, ceea ce este contrar CEDO. De aceea, dacă inadmisibilitatea este invocată de stat pe considerentul că s-a depăşit termenul de notificare, cred că excepţia urmează a fi respinsă.

Si termenul de prescriptie a actiunii in nulitate absoluta a contractelor de vanzare-cumparare, actiune esentialmente imprescriptibila, nu este contrar Conventiei?

Sa vedem cum ce solutii o sa se dea de acum incolo, insa parerea mea este ca se va putea apela in continuare la revendicarea pe drept comun.

sga a scris:

Dar, dacă statul este încă proprietarul bunului, fostul proprietar îl poate revendica de la Stat cu succes, în baza Codului civil,chiar dacă a pierdut termenul de notificare prevăzut de legea 10, întrucât acesta este contrar CEDO în ce priveşte protecţia proprietăţii. Practic, acest termen de procedură protejează statul şi, implicit, asigură menţinerea efectelor unui act abuziv de preluare, ceea ce este contrar CEDO. De aceea, dacă inadmisibilitatea este invocată de stat pe considerentul că s-a depăşit termenul de notificare, cred că excepţia urmează a fi respinsă.

Si termenul de prescriptie a actiunii in nulitate absoluta a contractelor de vanzare-cumparare, actiune esentialmente imprescriptibila, nu este contrar Conventiei?

Sa vedem cum ce solutii o sa se dea de acum incolo, insa parerea mea este ca se va putea apela in continuare la revendicarea pe drept comun.

cedo recunoaste contractele de vanzare in baza 112/1995 ca fiind valabile deci nu se poate folosi actiunea de nulitate absoluta ;) . de ce nu vreti sa intelegi odata pentru totdeauna ca cedo e o arma cu doua taisuri..a fost folosit la inceput in favoarea fostilor proprietari dar asta numai pana au descoperit si fostii chiriasi ca exista cedo.... deci ca sa fiu iar scurt : luati-va adio de la cartea cedo in cazul caselor nationalizate :) . singurul mod in care se poate desface un contract in baza 112/1995 ar fi daca a fost facut cu o persoana care nu a fost chirias sau daca s-au folosit acte false de catre chirias in caz contrar..nici o sansa la cedo :) .
si ca sa fiu inteles mai bine: in cazurile in care cedo a dat castig de cauza fostilor proprietari a hotarat sa li se dea casele SAU despagubiri (aici romanii au interpretat iar gresit si s-au apucat sa dea afara oamenii din case desi nu era cazul si am sa zic de ce : fiindca atunci cand cedo da o sentinta se incearca o oarecare generalizare a sa adica ei au incercat sa adapteze si pt cazurile in care casele sunt locuite de chiriasi (in natura) cat si pt cele in care au fost vandute (despagubiri la nivelul pietei) si aceasta deoarece cedo e oarecum ca si iccj : instantele din tarile care au aderat la conventie trebuie sa isi adapteze hotararile in functie de hotaririle cedo dar...la noi mai este pana ce vom ajunge la gradul ala de civilizatie ). nu au anulat contractele de vanzare cumparare ale fostilor chiriasi... deci dumneavoastra faceti o grava eroare :)