avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 898 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Să schimbăm împreună legea Din nou despre \"proprietatea intelectuala\" dar cu ...
Discuție deschisă în Să schimbăm împreună legea

Din nou despre "proprietatea intelectuala" dar cu alte argumente decat gogosile

Ideea de baza:
"It is impossible to conclude, of any given mass of acquired wealth, merely by the fact of its existence, whether it signifies good or evil to the nation in the midst of which it exists. Its real value depends on the moral sign attached to it, just as strictly as that of a mathematical quantity depends on the algebraic sign attached to it. Any given accumulation of commercial wealth may be indicative, on the one hand, of faithful industries, progressive energies, and productive ingenuities: or, on the other, it may be indicative of mortal luxury, merciless tyranny, ruinous chicanery."
John Ruskin "Unto This Last"

Ceea ce numim (dar nu putem defini cum trebuie :sticktongue: ) opere originale de creatie intelectuala sunt de fapt, nici mai mult, nici mai putin decat efectul aparitiei scalabilului in viata economico-juridica. Aparitia scalabilitatii si descoperirea faptului ca fara sa mai fie nevoie de munca si timp se pot genera castiguri uriase a condus juristii catre conceperea unui gen de tumora sociala denumita pompos "drept de proprietate intelectuala".
Ca sa nu existe confuzii, voi numi scalabilitate acea proprietate a unui produs de a genera castiguri fara sa mai fie nevoie sa fie alocata mai multa munca ori mai mult timp - doua chestiuni de care dispunem doar in cantitati limitate. Este evident ca daca Umar scrie - exempli gratia - o carte cu titlul: "1001 de nopti cu nevasta lui Mordechai" iar cartea are succes (nici nu ma astept la altceva) el nu va trebui sa scrie cate o noua carte de fiecare data cand cineva vrea sa o citeasca deoarece herr Gutenberg a facut cele necesare pentru ca orice produs literar sa fie in mod necesar un produs care beneficiaza de scalabilitate. Pe de alta parte, Mordechai care este croitor, va trebui sa munceasca de fiecare data cand produce cate un costum pentru fiecare din clientii sai.

Mordechai: Probabil ca v-ati dat deja seama ca uriasele castiguri obtinute de Umar din vanzarea cartii lui despre relatia cu Hannah (Hannah, iubito, cum ai putut? :(( ) nu au nici o legatura cu valoarea sociala, literara sau de alt fel a cartii ci sunt generate aleator de un capriciu al pietei cartii.
Umar: Oficiul European pentru drepturi de autor defineste proprietatea intelectuala prescurtat PI, ca referindu-se la creatiile mintii: inventii (brevete), opere literare si artistice, simboluri, nume, imagini, design, utilizate in activitati comerciale. Detinatorul proprietatii intelectuale poate controla si trebuie rasplatit pentru uzul acesteia, si acest fapt incurajeaza inovatia si creativitatea spre beneficiul umanitatii."
Mordechai: :O

...
Asadar, fara sa-mi mai bat prea mult capul voi putea defini cat cred eu ca se poate de corect "opera de creatie intelectuala" ca fiind un produs care are in mod necesar o singura si esentiala proprietate: beneficiaza de scalabilitate. Adica este un produs susceptibil sa produca bani in cantitati virtual nelimitate.
Aceasta proprietate esentiala genereaza doua chestiuni:
- la plus: compui o melodie, doua si ajungi milionar in euro;
- la minus: doar o foarte, foarte, foarte, foarte ... etc. mica parte din ceea ce numim "opera de creatie intelectuala" va absorbi 99,99% din fondurile alocate pentru toate creatiile intelectuale luate la un loc.

Mordechai: Daca "1001 de nopti cu nevasta lui Mordechai" se vinde ca si cartile din ciclul despre Harry Potter atunci o foarte buna parte din fondurile romanilor (oricum foarte mici) alocate pentru cumpararea de carti va fi absorbita de aceasta poveste sordida. Nu pot sa cred ca asta e in beneficiul societatii.
Umar: Inainte de a deschide gurita aia de prostanac sentimental ar trebui sa vezi ca in lista celor mai bine vandute carti din toate timpurile "Razboi si pace" e mult in urma cartii lui Dan Brown "Codul lui Da Vinci" ... iar "Memoirs of a Woman of Pleasure" cunoscuta ca Fanny Hill s-a vandut mult mai bine, a adus mult mai multi bani si este mult mai citita decat "Prolegomena la orice metafizica viitoare" a lui mos Immanuel Kant.

Asadar chestiunea cu rasplata pentru travaliul si creatia intelectuala si efortul depus de autor si bla-bla-bla ... beneficiul umanitatii sunt introduse in definitii nu numai pentru a deruta ci de-a dreptul pentru a masca faptul ca
"proprietatea intelectuala" este mijlocul prin care se protejeaza sursele generatoare de castiguri obtinute de persoanele care speculeaza aleatoriului pietei produselor presupuse a incorpora un anumit travaliu intelectual, indiferent de valoarea sociala sau intelectuala a produsului ce formeaza obiectul protectiei

Protectia asigurata oricarei "opere de creatie intelectuala" nu depinde, asadar, de valoarea ei sociala ci de fluxurile de bani pe care le aduce sau este susceptibil sa le aduca datorita scalabilitatii.
Demonstratia 1: Manelele pot fi protejate prin drepturi de autor nu pentru beneficiul umanitatii (ipoteza mi se pare atat de comica incat nu o mai comentez) ci pentru ca nu poti sa bei o amarata de cafea intr-o crasma botezata modern "Bar" fara sa-ti bubuie Manel de la Pomarla si sora lui Ciorogarla in urechi iar aceasta activitate genereaza bani. Multi.
Demonstratia 2: Daca inregistrez tot felul de sunete, imagini si eventual mirosuri, intr-un mod cu totul aleator si denumesc aceasta cacofonie "Simfonia sinesto-epistemologica nr. 18 in re minor rosu cu miros de scortisoara si uzo" iar aceasta va avea succes si se va vinde in cinematografele cu 6 sau mai multi D... zau daca ii va pasa cuiva ca beneficiul umanitatii e zero si ca travaliul meu intelectual e si el tot asa.
Ceea ce numim talent se sprijina pe succes, nu invers iar succesul artistic depinde foarte mult de contagiune. Nassim Nicholas Taleb.


Asadar, nu credeti ca ar fi timpul sa schimbam putintel legea si anume, pe ici, pe colo, prin partile ei destul de intime, foarte rusinoase dar .... hmmm ... esentiale?
Ultima modificare: Sâmbătă, 12 Martie 2011
Adalbert Gabriel Gazdovici, Avocat
Hihi, ati deschis discutia negand artisticul din "simfonia sinesto-epistemologica" si ati ajuns acum sa subliniati importanta artistica a inter-textualitatii. :strong:

1-4 Corect, legea dreptului de autor nu ar trebui sa opreasca realizarea de colaje sarcastice (si nu o face!). Dar aveti ceva cu banii: nu e vorba de bani, ci de acordul autorului. Acordul este dreptul autorului de a-si oferi opera in conditiile pe care le considera de cuviinta. Daca autorul vrea sa conditioneze citirea operei sale de 60 de genuflexiuni (ca de 10 lei), sa faca bine instanta sa oblige cititorul clandestin la executare! Nu asta spune legea, dar asa ar trebui sa fie:)

Oricum, discutia putea merge asa:
a. este imoral sa ceri bani pentru productiile proprii intelectuale (intr-un mod in care nu este imoral sa ceri pentru productiile muncii fizice).
b. argumentele sunt x si y
c. prin urmare trebuie desfiintat/slabit regimul de PI

Doar ca principiul de la a. nu este de fapt acceptat (nici adevarat dupa mine). Daca ne uitam la sursele clasice, ideea nu se regaseste nici in filosofia clasica, nici in umanism, nici in Declaratia drepturilor omului si cetateanului, nici in Constitutia Americana (ba dimpotriva), nici in alte iterari mai tarzii. Poate ne uitam daca putem argumenta strict ideea de la a., cred ca acolo e problema.

PS. Stiti ca s-au implinit azi 301 ani de la Statutul Reginei Ana, prima lege de copyright in Anglia :yeah: still going strong
Da, batranul Statut al Reginei Anne, dragul de el. Nu s-au schimbat prea multe in 300 de ani, nu-i asa? :weg: Titlul complet al acestei legi era

An Act for the Encouragement of Learning, by vesting the Copies of Printed Books in the Authors or purchasers of such Copies, during the Times therein mentioned

Iar scopul actului era ... de a slabi copyright-ul si de a proteja invatatura si cunoasterea prin limitarea monopolistei Stationer's Company care inventase de muuuuuuulta vreme copyright-ul in forma lui cea mai tareOy-vey! :O care pana in 1695 stabilea cine (numai membrii sai) si mai ales ce se publica in Anglia. Inainte de acest statut copyright-ul era perpetuu iar toate drepturile erau detinute de Stationer's Company. Habar nu am de ce toti cei care pledeaza pentru copyright aplauda aceasta lege care e de fapt primul pas in directia desfiintarii copyright-ului care limiteaza cunoasterea pentru ca a impus trecerea de la o forma foate puternica de copyright la una mult mai slaba.
Realitatea este ca statutul Reginei Anne n-a facut foarte multi autori sa prospere, (pana in a doua jumatate a secolului XX putini autori se imbogateau iar Nikola Tesla a fost sarac cu toate ca a inventat multe lucruri folositoare. Eddison nu e un exemplu bun pentru ca alaturi de inventivitate avea si calitati de negustor) pentru ca forma slaba de copyright a fost intarita pas-cu-pas prin 300 de ani de eforturi negustoresti.
Astazi, vedem ca se tinde spre reconstituirea Stationer's company si catre copyrigt-ul sau patentele intinse la nesfarsit de care beneficiaza firmele gigantice care le detin.
Am fost acuzat ca am ceva cu banii. Nu-i deloc asa! Sau ca sunt comunist. Oy-gevalt! Nu sunt.
Autorii, inventatorii si cei care contribuie cu ceva la capitalul intelectual al umanitatii trebuie recompensati. Eu am ceva cu sistemul de recompense, nu cu recompensele sau cu persoanele recompensate.
Cum ar fi cu putinta ceva nou sau de ce sa schimbam ceva daca (vorba romanului) merge (din ce in ce mai rau) si asa?

In legatura cu Statutul Reginei Ana, e sarbatorit pentru ca e prima lege, dar e adevarat ce aratati: proprietatea intelectuala a aparut direct din dreptul natural;) =D>

Nu mai raspund la argumente redistributive de genul "de ce sa aiba aia atatia bani", "spiritul negustoresc e rau", "Shakespeare s-a nascut inainte de masina de spalat, prin urmare e adeptul spalatului de mana". Ca retorica, e neserioasa. :)

Eu apar proprietatea intelectuala pentru ca apar dreptul moral (repet: moral!) al oricui care reuseste sa scrie 100 de pagini (de "creatie" potrivit legii) de a cere 100 de lei de la fiecare cititor. Sau genuflexiuni, cum am prezentat mai sus.

Ca sa se inteleaga: creatorul intelectual nu e comerciant de flori sa fie obligat sa nu faca distinctie intre consumatori si s-o serveasca egal pe Leana din Bolintin sau Gigel din Vale. Nu e nici macar membru intr-o profesie liberala care are si azi dreptul de a-si alege clientela (cum ar fi sa obligam avocatii sa lucreze la preturi standard pe baza argumentului ca au existat avocati saraci, ei?). Creatorul intelectual e undeva deasupra doctorului, avocatului si chiroterapistului: munca sculptorului n-are valoare decat pentru ca e protejata la distanta de lege. Cand esti avocat, ai scris actul, ai luat banul, deci nu te mai intereseaza daca il da mai departe. Cand esti scriitor, nu poti lua bani de la primul cititor, nu se vede absurdul a ce sustineti?

Exemplu: un sculptor face cateva statui pe an. El astazi castiga venitul din plata fotografiilor operei (vederi samd) si din unicitatea operei pe care o vinde in cateva exemplare si atat (Brancusi are 5 copii la unele statui). In urma implementarii ideilor copyleft, corporatiile ar face fotografiile in milioane de exemplare fara a-i mai plati ceva si ar multiplica sculpturile in exemplare imposibil de distins. Cine ar castiga din aceasta? In spatele zambetului blajin ai oitei copyleft se ascunde ranjetul lupului care profita: cultura pop si corporatiile care multiplica opera fara sa-i dea un sfant artistului.

De aceea spun ca nu doar ca miscarea copyleft nu are dreptate, e chiar periculoasa. Ideea a aparut din nimic (vezi argumentul din mesajul precedent) pentru ca niste studenti nefericiti in sandale acum 25 de ani si-au dat seama ca sunt dependenti de filme gratis de pe net si prin urmare e imperios umano-galactico-metempsihotic sa nu le plateasca. Dixit.
Ultima modificare: Vineri, 15 Aprilie 2011
eumarian, utilizator
Si totusi, viitorul va duce la informatia globala, fara (bani pentru) drepturi de autor. Ma pacalesc?!

:bow:
Dimpotriva, in viitor muncile fizice vor fi ale masinilor, vor exista doar profesii intelectuale + profesii de management. Profesiile intelectuale isi vor castiga banii dintr-un sistem mult-mult mai complex de legi, licente si sub-drepturi de proprietate intelectuala.

Exista o explozie si in acest moment in variatia de licente si tipuri de normare in PI, doar copyleftistii vor sa ne faca pe toti in chipul si asemanarea lor. Care e problema sa citesti cartile celui care si le da gratis acum? Nici una, dar nu e asa "revolutionar" ca a le impune tuturor.

Revin sa adaug ca ma bazez pe fapte si statistici, desi Borges (dragul de el:kissing:) zicea ca democratia e abuzul statisticilor. Aveti un raport aici cu cresterea continua anuala a PI (creste, creste) si efectul pozitiv al acesteia asupra bogatiei nationale.
[ link extern ]

Revin iar sa adaug si ca printre cele mai tragicomice lucruri din conditia umana e sa vezi cat de gresit vedeau generatiile precedente viitorul. Dupa cei din anii 50, acum am fi toti in farfurii spatiale "de oras" cu reactor atomic individual in portbagaj, imbracati in costume kinky, ascultand radio si zburand printr-un imens buncar subteran in urma exploziilor atomice care au facut Pamantul de nelocuit :)) Trist, nu?

Asa e si asta cu "informatia globala". Daca analizati cele doua cuvinte, nici nu prea are sens alaturarea, nu exista o singura informatie "globala" sau nu, exista creatori si exista creatii, si relatiile dintre ei. Sistemul global este format din realitatea acestor relatii in care fiecare cetatean isi impune conditiile pentru care isi ofera serviciile si intra in respectivele relatii. Nu e nimic "global" la asta decat ca toti sunt conectati cu toti prin multiple jonctiuni (cam ca la retelele neuronale). Piata globala merge pe baza activitatilor zilnice ale miliardelor de oameni, la fel merge si "informatia globala".

Ma rog, exista o baza intelectuala in ce sustin copyleft-istii, ca informatia nu este ca piata, zic ei, in sensul ca nu se transfera bunuri rivale. Toti pot beneficia de un roman, zic ei, desi nu toti pot beneficia de acelasi pahar de apa. Dincolo de faptul ca asta ignora distinctia copie/prototip si ignora piata de prototipe, cel mai bun contraargument e analogia cu ce spune Hayek despre inegalitatea distribuirii cunoasterii in economiile planificate: e in natura fiecarui om sa stapaneasca doar o mica parte din informatia disponibila, deci chiar daca consumul informatiei in sine nu prezinta rivalitate, accesul la informatie prezinta conditii de rivalitate. Daca interzici oamenilor sa ceara bani (sau orice altceva doresc) pentru productiile intelectuale, ingradesti posibilitatea ca oamenii sa plateasca pentru informatii mai folositoare decat alea putine cu care se nasc la ei la bloc, prin urmare asemenea informatii-ghid nu se vor mai produce. :bow:

Eu nu influentez, incerc sa conving rational, nu emotional, e spre binele tuturor sa-ti platesti software-ul pe care-l folosesti.
Ultima modificare: Vineri, 15 Aprilie 2011
eumarian, utilizator

Alte discuții în legătură

Înregistrarea unui program de calculator la orda este opozabilã în orice stat membru ue? sandro sandro Doresc sa inregistrez la ORDA (Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor) un program de calculator, pe care insa il voi vinde in mai multe tari ale Uniunii ... (vezi toată discuția)
Inregistrare marca sau copyright dariusmihai dariusmihai Buna ziua. Numele meu este Darius Mihai si am cateva nelamuriri referitoare la inregistrarea unui program software. Am postat la adresa ... (vezi toată discuția)
Cum pot sa-mi protejez proiectele astefel incat sa nu fie copiate? sabina492005 sabina492005 buna ziua, Ma numesc sabina si as dori sa va intreb ce modalitati exista ca sa-mi por proteja proiectele ce le concep singura sau cu ajutorul unor arhitecti ... (vezi toată discuția)