Buna dimineata,
Presupunand ca nu s-a rezervat uzufructul de catre intretinuta (nu ati pomenit nimic de asa ceva), puteti incheia orice act translativ de proprietate, in care instrainatorii sunt de data aceasta parintii dumneavoastra (dobanditorii din contractul de intretinere). Puteti incheia un contract de vanzare-cumparare sau un contract de donatie (dar in acest caz, exista riscul sa aveti probleme nu cu mostenitorii bunicii, ci cu mostenitorii parintilor dv., deci cu ceilalti frati ai dv.)
Este necesar si acordul bunicii, mai ales ca, cel mai probabil, a fost inscrisa obligatia intretinerii la Cartea funciara.
Pentru doamna
baciu_catalina7: nu puteti sa scoateti bunul din masa partajabila.
Avand in vedere ca ati incheiat contractul de intretinere singura, acesta nu poate crea obligatii pentru o terta persoana - in speta, sotul dv., care este strain de contract.
Cu toate acestea, sotul dv. a dobandit jumatate din imobilul care a facut obiectul contractului, ca parte de bunu comun, in baza art. 30 din Codul familiei (art. 31 stabileste exceptiile de la art. 30, iar bunurile dobandite prin acte de instrainare in vederea intretinerii nu sunt trecute la exceptii).
cora2006 a scris:
În practică, şi mai ales în rândul notarilor, se face des confuzie între contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct şi contractul de întreţinere cu clauză de uzufruct.
De aceea, recomand tuturor celor interesaţi să redacteze contractul un avocat potrivit voinţei părţilor, deoarece notarul nu oferă consultaţii juridice şi, în mod sumar califică intenţia părţilor astfel că, în final pe un document tipizat de contract schimbă doar numele părţilor, fără a mai solicita şi alte detalii. Astfel că, în practică, noi avocaţii ne-am confruntat de multe ori cu litigii datorate faptului că părţile nu ştiau ce să ceară notarului, acesta a calificat sumar intenţia lor şi nu a inclus în clauzele contractuale adevărata voinţă a părţilor, deoarece a fost mai interesat de câştigarea mai multor clienţi prin încheierea mai multor acte într-un timp scurt decât să dea lămuriri părţilor cu privire la importanţa încheierii unui act juridic şi la efectele acestuia faţă de părţi
Faceti acuzatii grave la adresa unei intregi bresle, draga doamna! Eu nu contest ca n-ar fi si notari care fac asa ceva, la urma urmei, nu exista padure fara uscaturi - si noi le avem pe ale noastre (uscaturile), cum si dumneavoastra le aveti pe ale dumneavoastra si, in cele din urma, orice alta breasla le are pe ale sale.
Notarul public are obligatia sa afle care sunt raporturile reale dintre parti, si sa faca actul intocmai.
Cum as putea sa autentific un contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere, cand intreb: "primiti bani pentru acest bun?" "Nu, dar am auzit noi ca se sparge mai greu!" :duh: ... si apoi, cand nu se mai inteleg, folosesc acest lucru chiar ca pe o scuza: "n-am primit nimic, n-am stiut ce facem, n-am citit, n-am semnat" :stunned:
...Nu vreau sa nasc o polemica pe marginea acestui subiect, dar va sfatuiesc sa cititi art. 45 din Legea 36/1995, sa aflati cum suntem obligati sa lucram. :rtfm:
cora2006 a scris:
In primul rand, contract de vânzare-cumpărare cu clauza de întretinere este o denumire ce nu este juridica.
Serios?! ... Atunci, pe acest rationament, vi se pare cumva ca, denumirea simpla de "contract de intretinere" este una juridica? Daca imi aduc aminte bine de pe vremea cand eram pe bancile facultatii, contractul de intretinere este un
contract nenumit; prin ce il face acest lucru "mai juridic" decat vanzarea cu clauza de intretinere, sau invers: prin ce este aceasta din urma "mai putin juridica" decat contractul de intretinere?!
In alta ordine de idei, pentru a raspunde la intrebarea initiala a acestui topic (se pare ca nimeni nu a raspuns la subiect pana acum): nu, contractul de intretinere nu este acelasi lucru ca si contractul de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere!
Prin contractul de intretinere, instrainarea se face doar in schimbul obligatiei de intretinere, pe cand prin contractul de vanzare-cumparare, instrainarea se face in schimbul unei sume de bani (pretul), pe langa obligatia de intretinere, in ideea ca simpla obligatie de intretinere, prestata de-a lungul timpului, s-ar putea sa fie in dezechilibru cu valoarea imobilului (desi in realitate, de cele mai multe ori, nimeni nu poate sti acest lucru de mai inainte, avand in vedere ca este un contract aleatoriu).
Ma refer, evident, la situatia actelor conforme cu realitatea, adica la situatiile in care contractele sunt facute "pe bune" si in care se consemneaza efectiv vointa reala a partilor, nu la situatia artificiilor care se fac pentru ca un act sa fie "mai greu de spart", fara a lua in calcul posibilitatea "desfiintarii" acestuia doar pentru faptul ca nu este conform vointei partilor, de multe ori ele insele contestandu-l.