av.v a scris:
Te rog, Cora, de ce nu este incidenta cauza ilicita in speta?
O declaratie pe proprie raspundere data cu incalcarea art.292 C.pen., avand drept scop culegerea unei cote mai mari din masa succesorala, nu constituie cauza ilicita? Cu atat mai mult cu cat in cuprinsul CM se mentioneaza faptul ca "nu sunt straini de succesiune conform art.700 C..civ."
Oare se poate cere conversiunea CM in declaratie a paratelor in sensul ca acestea nu contesta calitatea de mostenitori acceptanti a celor doua surori excluse de la mostenire? Scuze daca suna abberant!!!!!!!
Apoi, nu crezi ca se poate solicita constatarea nulitatii absolute si ca urmare a gresitei stabiliri a intinderii drepturilor succesorale ale surorii care si-a insusit, prin frauda, cotele celorlalte doua, in conditiile in care acestea din urma nu au fost citate la dezbaterea succesiunii?
În primul rând, chiar tu ai spus că
"Principala problema consta in faptul ca cele 2 fiice netrecute in certificatul de mostenitor au dificultati in a proba acceptarea succesiunii in termenul de 6 luni, practic, in a demonstra calitatea procesuala activa (interesul)."
Astfel, dacă cele două fiice nu fac dovada că au acceptat expres sau tacit moştenirea după defunct în termenul de 6 luni şi nici nu solicită MOTIVAT repunerea în termenul de opţiune succesorală, repunere care să le fie admisă de instanţă, oricine poate invoca excepţia lipsei de interes a acestora într-o acţiune de constatare a nulităţii absolute a CM eliberate mamei şi fiicei. În primul rând, trebuie să dovedeşti interesul şi abia apoi poţi solicita instanţei ceva...
Din moment ce celelalte două fiice nu au acceptat moştenirea tacit sau expres în termenul de opţiune succesorală, sunt considerate străine de succesiune, considerându-se astfel că niciodată nu au avut această calitate. Din acest punct de vedere, succesiunea făcută de notar cu mama şi fiica defunctului a fost una corectă. Chiar dacă s-ar face o plângere penală de fals în declaraţii, aceasta nu ar conduce la o sancţiune penală ci la n.u.p. deoarece prin declaraţia făcută nu s-a produs o consecinţă juridică, pentru sine sau pentru altul, prin aceasta nu s-a obţinut o cotă mai mare de moştenire, respectiv cota ce li se cuvenea celorlalte două fiice ale defunctului, deoarece dezbaterea a avut loc după expirarea termenului de 6 luni de la decesului lui de cujus.
În civil, acelaşi lucru se va întâmpla cu invocarea fraudei la lege de către aceste două fiice ale defunctului. Instanţa va solicita să dovedească interesul promovării unei astfel de acţiuni şi numai după ce vor justifica interesul, vor putea solicita instanţei ce vor, dar dacă nu îl dovedesc, acţiunea este sortită 100% eşecului.
În principiu, fiecare justiţiabil este liber să ceară/conteste ce doreşte dar asta nu înseamnă că i se şi va admite cererea sa. ;)