Imanent a scris:
Incep sa cred ca Al Pacino avea dreptate afirmand ca "Law is the ultimate backstage pass" :) . Toata discutia referitoate la functiile si responsabilitatile unui procuror (aici includem si remuneratia), s-a transformat intr-o contradictie, aici datorita lui Florin care a facut o comparatie din care s-au nascut afirmatiile pro si contra. E greu sa intelegi cand esti pe dinafara domeniului, cum sunt eu in cazul de fata. Am remarcat insa prezenta curentului de opinie care se inradacineaza pe zi ce trece in constiinta sociala, care invoaca fiecare pledant si oponent in a avea ultimul cuvant. Nu stiu de ce, dar un subiect de dezbatere (mai ales pe forumuri virtuale) are tendinta de a se metamorfoza intr-o cursa a carui domeniu nu este cunoscut sau cel putin nu este stabilit.
Sunt de parere ca aceste "entitati" sociale din structura justitiei si anume procurorul si politistul judiciar ar trebui fragmentate in particularitati care sa cuprinda functiile si responsabilitatile pe care le ocupa in ecuatia problemei specifice. Astfel am putea purta o discutie mai concentrata, evitand alunecarea inspre generalitati si/sau alte domenii.
p.s. @ libercugetator - nu sunt deacord cu afirmatia ta "Constiinta inseamna inclusiv lipsa de prejudecati". Constiinta este in stransa legatura cu subdiviziunea ei proprie, adica constiinta sociala; un ansamblu si un subansamblu care se suprapun. Constiinta sociala este prestabilita de modul de intretinere al existentei sau modul de producere care asigura implicit modul de intretinere. Ceea la ce te referi tu prin "lipsa de prejudecati" tine de absolut care este independent de constiinta omului. Daca tot e sa ne luam dupa dex, avand in vedere faptul ca iti place sa faci referinta la acesta (apreciez asta apropo), constiinta presupune un ansamblu de idei, iar aceste idei sunt formate pe baza unor informatii, care la randul lor pot distorsiona perceptia asupra realitatii absolute, a irefutabilului.
CONȘTIÍNȚÃ, (rar) conștiințe, s. f. 1. (Fil.) Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; p. ext. cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 2. Faptul de a-și da seama; înțelegere. ◊ Conștiință socială = ansamblu de reprezentări, idei, concepții, cunoștințe, mentalități ale unei colectivități umane, care reflectă condițiile de existență ale acesteia, precum și psihologia socială a oamenilor. Conștiință de clasă = parte a conștiinței sociale care reflectă existența socială a unei clase determinate. 3. (În opoziție cu existența, materia) Gândire, spirit. 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită. ◊ Caz (sau proces) de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat. Mustrare de conștiință = remușcare, regret. ◊ Expr. A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau a legilor statului. A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule. Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea. 5. (În sintagma) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc. [Pr.: -ști-in-] – Din fr. conscience, lat. conscientia (după ști).
Sursa: DEX '98 | Adăugată de silvia | Greșeală de tipar | Permalink
@Imanent - De obicei nu folosesc citate din dex, ii raspunsesem domnului neagugeorge folosind aceeasi metoda de argumentatie pe care o utilizase dumnealui . Nu te grabi sa contrazici, pentru ca nu despre asta e vorba in cazul de fata. Prin urmare, era un mijloc de contraargumentare. Mie de altfel personal nu prea imi plac definitiile din dex intrucat limba romana este un organism viu si astfel de normatizari ale semanticii inseamna o incorsetare a evolutiei normale pe care ar trebui sa o aiba cuvintele...dar asta e alta discutie, e pentru filologi, nu pentru noi. Revenind la notiunea "constiinta", aceasta are intr-adevar si intelesul pe care il expui tu foarte elevat si in termeni de specialitate, dar daca te vei uita la intelesul de la nr. 4 din dex, vei observa ca aceasta se refera la "sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită". Or, un astfel de inteles presupune in mod necesar si lipsa prejudecatilor deoarece "a fi responsabil" fata de propria sa conduita inseamna sa stii ce inseamna o conduita corecta ( din punct de vedere legal, profesional, social, moral, etc, nu inteleg de ce trebuie sa ne cantonam doar la conduita sociala?Cine imi impune asta?). Asadar termenul de constiinta pentru magistrat si pentru functionarii statului in general nu se refera doar la constiinta sociala, care se aplica fiecarui membru al societatii fiind standardul cel mai jos sau numitorul comun, ci reprezinta constientizarea ansamblului integrat al regulilor care trebuie respectate, inclusiv constientizarea mecanismului de eliminare a discriminarii din gandirea juridica. Altfel spus, ca individ membru al societatii poti sa ai ce prejudecati vrei, constiinta sociala nu iti impune absenta lor, ca functionar al statului iti este insa interzis sa gandesti discriminatoriu si sa iei decizii pe baza unor asemenea rationamente care pleaca de la prejudecati. Nu intru in amanunte, sunt cursuri intregi care se predau la INM despre deontologia profesionala precum si combaterea discriminarii, ideea care trebuie sa ramana (indiferent daca tu vrei sa plasezi interdictia manifestarii prejudecatilor in interiorul constiintei sau in afara ei) este ca unui magistrat nu ii este permis sa isi fundamenteze deciziile pe prejudecati si asta nu este un "ideal" care tine de absolut ci o obligatie profesionala cat se poate de concreta.
avocatnet.ro explicăm legislația
libercugetator, utilizator
ANDREI NICOLAE 
lorilori43