Avocatnet 2011: Despre copilărie...

... fetelor? Amintiri despre oracole? Recunosc ..intr-un coltisor al mintii era arhivata aceasta amintire, insa a ramas acolo pana acum, cand am citit cele scrise de voi. Si eu cred ca le mai am...le-am lasat in grija mamei. Ei...la varsta aceea deja simteam primii fiori ai dragostei, sau poate totul era doar o iluzie? Nu...nu cred...
Invatam seara pana tarziu, la lumina lanternei...aveam una mai mare adusa de tata de prin Rusia...dar inainte de asta la lumina lumanarii de botez pe care mama o pastrase in casa.ani de zile.
Eram "topita" dupa actorul care il interpreta pe tanarul aristocrat Darcy.:"> Vi-l mai aduceti aminte din filmul "Mandrie si prejudecata"?

Suntem copii, de acum vom fi
Plini de uimire, plini de iubire
Cu ochii va urmarim
Stim de pe acum ce ne asterneti la drum
Nenumarate flori si palate
Sa avem noi maine aur si paine
Voi sunteti niste niste eroi
Dar intr-o zi si noi

Noi in anul 2000
Cand nu vom mai fi copii
Vom face ce-am vazut candva
Toate visele indraznete
In fapte le vom preschimba
Vom fi mesteri iscusiti
Sa va facem fericiti
Pe voi parintii ce veti fi
La a doua tinerete in 2000

Suntem copii insa vom sti
Sa facem tara ca primavara
Si maine
Vom reusi ca va suntem copii
Urmand povata
Vom face viata
Indelungata si minunata
Si-atuncea niste eroi
Vom deveni si noi

Noi in anul 2000
Cand nu vom mai fi copii
Vom face ce-am vazut candva
Toate visele indraznete
In fapte le vom preschimba
Vom fi mesteri iscusiti
Sa va facem fericiti
Pe voi parintii ce veti fi
La a doua tinerete ïn 2000

Ca sa fie o intoarcere in timp reusita, trebuia sa se ia curentul de doua ori. Si s-a luat.

Gabrielle Monique a scris:

Ei...la varsta aceea deja simteam primii fiori ai dragostei

Eu prin clasa a IV-a ma''indragostisem'' de un coleg care statea in banca din fata mea pentru ca avea un penar foarte frumos si aducea reviste Pif la scoala, ceea ce il facea masculul alfa din turma baietilor :love:

@elena138
Strofa asta nu cred ca lipsea din niciun oracol, multumesc, te-am sters din debit :hugall:

@Magda Staicu
aaaaaaaaau :((
Magda, tu ai fost X-(
Acum stai tu, ca te-am ghicit :strong:

Uniforma de pionier imi placea foarte mult, dar bascuta alba ma dispera pentru ca aveam parul ondulat si nu-mi statea nicicum pe cap - o uram pe maica-mea cand imi punea 'jde mii de agrafe pe care le scoteam cand veneam acasa cu tot cu par :sorry:
Am avut un oracol pe care mi l-a confiscat profa de biologie pentru ca l-a prins circuland prin clasa in timpul orei. O urasc si acum, constat. Sper ca ii este... bine.

Mama mea facea mancare din te miri ce: imi aduc aminte de icrele ''false'', o reteta in care icrele erau inlocuite de gris tare, fiert in apa, de pasta de slanina macinata cu boia, de supa ''falsa'' din Supco adus de la sarbi in care facea niste galuste uriase - nu stiam de ''E''-uri pe-atunci si ce sanatosi eram :D

@ovi_dragomir
Chiar credeam in versurile astea...:((
Iar anul 2000 mi se parea la fel de ireal, departe sau de neajuns, neatins ca varsta de 30 de ani a babelor de prietene ale mamei mele :((

Oare acum se potriveste varianta asta?!
Guess Who - Nu ne-am nascut in locul potrivit
[ link extern ]

Buna dimineata! Va mai dau o strofa din oracol (nu-l gasesc, nu stiu unde l-am pus X-():

Cand vei fi bunic(a)
Cu trei nepotei
Sa-ti aduci aminte
De colegii tai

.
Aceasta strofa avea si variante diferentiate pe genuri: daca el/ea il/o placea, atunci devenea o varianta pe care noi o urmaream cu mare atentie:

Cand vei fi bunic(a)
Cu trei nepotei
Sa-ti aduci aminte
Si de ochii mei.

.
Si mai era intrebarea de final:

Ce parere ai de stapana/stapanul acestui oracol?

pe care o citeam, de asemenea, cu maaare atentie.
Am fost si pioniera, si utecista, mergeam la aplicatii PTAP, in poligonul armatei, foloseam niste pusti care aveau niste tevi asa de strambe ca trebuia sa-ti fixezi tinta la ceva distanta de locul in care se afla.:)
Ares_3, esti mica! Eu m-am indragostit la 6 ani!!!:)) de un baiat de la gradinita, desi voiam sa ma marit cu Bobby;)

=D>=D>=D>

:vishenka::vishenka::vishenka::vishenka::vishenka:

:love1:

Vad ca nu ati amintit de cenaclu Flacara si emotiile toate ce ni le dadeau acele impresionante manifestari. Mai am si acum placile de vinil, dar pick-up-ul nu.

Mai am in amintire vii:

-cititul tarziu in noapte cu lanterna,

-placintele cu dovleac cu care se intorceau copii luni, la scoala, dupa un sfarsit de saptamana petrecut la bunici si dupa care noi, ceilalti, copii de oras ne uitam cu mare jind,

-Cubul Rubik,

-salata mirabuloasa din mar crud ras impreuna cu ridiche rasa (printre incercarile noastre gastronomice),

-hainutele croite pentru papusi si rolul pe care ni-l luam atat de in serios in ingrijirea lor,

-targul in comun cu prietenele la care vindeam lucrusoare facute de noi, gen mingiute grele umplute cu nisip-varianta la mingiutele din acelea usoare din rumegus cu elastic,

-racoritoarele facute in casa de soc si de trandafiri,

-vanzatorul de inghetata, acela cu masina de inghetata mobila, pe un fel de motocicleta sau bicicleta si dupa care trebuia sa alergam pentru ca din momentul de cand striga era o cursa contra cronometru pt. a gasii bani si recipient in care sa primesti delicioasa inghetata de vanilie cu stafide,

-racoritoarele verzi de lamaie de la cofetarie cu gust atat de...distinct,

-acadelele "de sticla" insirate pe ata, care de fapt erau de zahar,

-23 august cu defilarile lungi, imperiale,

-sarbatoriile de iarna si colindele cu parintii nostrii mascati cu peruci si palarii domnesti,

-petrecerile lungi cu "staif" nemtesc, la care pana la sfarsit adormeam, copil fiind,

-chirvaiurile fantastice cu dansul pomului, costumele nemtesti, balciul,

-magazinul alimentar atat de aprovizionat pt. acele vremuri si mirosul de cafea proaspat macinata acolo,

-merele delicioase ce puteau fi cumparate in orice anotimp, de la "depozitul" de mere al cartierului,

-vecinii, cei din cartierul meu, atat de elitisti, cu gospodariile perfecte, curate, pline de flori, trandafiri si indestulare si mai apoi emigrarea majoritatii lor, pe rand, in Germania; casele lor atat de randuite (cu camere multe, incalziri centrale, camari multiple) ajunse in maini mai putin pricepute si ditruse, macinate ca lemnul de carii,

(am trait intr-un cartier de nemti, cu nume de "oras liber", superb, cu parc, cu monumente, cu strazi frumoase si organizat ca un mic orasel ( avea camin cultural, posta, farmacie, dispensar, frizerie, scoala, gradinita, magazin alimentar, magazin de confectii, cofetarie, croitori, florari, propriul depozit de mere, mici producatori de produse diverse ). Majoritarii, nemti, cum spuneam erau elitisti, nu prea vorbeau cu romanii pana nu se dovedeau a fi gospodari, dar era un fel superb de a face toti membrii comunitatii sa prospere, sa se ridice, sa nu ramana in urma, cartierul intreg trebuia sa fie prosper)

-parcul "nostru" cu stejari inalti, brazi, monumente, alei pline de trandafiri, chiar si o casuta cu fantana cu cumpana,la care statea o batranica, pe care noi o numeam "baba cloanta" si ne era cam frica de ea,

-petrecerile de la scoala cu bal mascat,

-bunicul, de o blandete nepamanteana, pe care l-am vazut doar de cateva ori,

-dudul mare din curtea rudelor de la tara, moara de piatra de rau, pivnitele cu butoaie mari cu vin, mamaliga taiata cu sfoara legata de fundul de lemn unde era pusa la racit, mancata cu bors de peste cu gust intepator, pui la ceaun si mujdei,

-viile si livezile pline de fructe de la tara, intinse pe dealuri insorite, unde vacantele se conturau atat de firesc,

-padurile nesfarsite prin care am mers pe langa cu carul cu boi ( nu m-a putut convinge nimeni sa urc, mi-era frica),

-ploaia si vijelia ce a dus la ratacirea noastra prin padure,

-salile de asteptare din unele gari din tara...unde mai existau si pleosnite...si eram nevoiti sa asteptam trenul afara,

-...