alexandra_gav a scris:
Varianta spune ca are drept asupra fructelor posesorul,CU EXCEPTIA celui care a fost de rea-credinta la momentul intrarii in posesie.Asta ar insemna ca posesorul care a devenit pe parcursul posesiei,de rea-credinta,are si el drept asupra frcutelor.Ori,el nu are drept asupra tuturor fructelor,decat asupra fructelor percepute pana la momentul la care a devenit de rea-credinta.Varianta vorbeste doar de O EXCEPTIE cu privire la posesor,pe cand eu vad 2 exceptii.Poate gresesc sau poate nu reusesc sa ma fac inteleasa.Mai astept pareri.
Acum am inteles...cred...Varianta a, "include" si varianta ca posesorul poate deveni de rea credinta pe parcurs...adica a treia varianta...Asa e? Eu cand am citit posesor, doar posesor, am presupus ca se refera la cel de buna-credinta...Mda...asta deja nu mai e doar problema de drept...e un fel de ghicitoare. In toate tratatele de drept, cand se foloseste cuvantul "posesor" se refera la cel de buna-credinta. Cand scrierea se refera la posesorul de rea-credinta se scrie "posesorul de rea-credinta".
Deci cand avem de-a face doar cu "posesor" (adica fara sa facem vreo distinctie), se prezuma ca ne referim la cel de buna credinta. Nu? Buna credinta se prezuma, nu?
Asta e opinia mea, sau...sunt eu foarte obosit...#-o:(