Exmatriculat aiurea

De aceea merge invatamantul la noi asa de bine.
Doctoratele se iau asa cum l-au luat unii care nu stiu nici limba romana bine, fara sa mai zic de "calificarea" lor.

AndrewD a scris:

Intre cele doua mesaje, am fost pe acolo si-am rezolvat problema exmatricularii. Pana la urma o rezolvase secretariatul inca de ieri, dar nu s-au obosit sa ma anunte sau sa anunte profesorul ca sa stie sa organizeze examenul desi mai sunt doar patru zile. Riscam sa nu tin examenul pentru ca profesorul nu stia care este situatia mea.

Vedeti ca pana la urma problema s-a rezolvat favorabil ?
Realizati ca problema a declansat o 'furtuna" interioara si exterioara care a adus un plus de "amar" care sunt sigur ca nu era necesar ?.

Am depus si la registratura o cerere catre rector, si exact cum banuiam, au refuzat sa-mi stampileze cererea. Practic mi-au dat o hartie mica, goala, cu un numar de inregistrare fara nici o dovada a continutului cererii.

Asta este procedura la orice ghiseu public. Evitarea "potlogariilor" de care va este teama se poate face facand cererea in doua exemplare si numarul sa se scrie pe exemplarul dvs. Asa se procedeaza la finante.

Dupa cate ii stiu, procedeaza asa pentru a putea inlocui (la nevoie) cererea originala cu alta facuta de ei in care scrie ca i-am anuntat ca... nu stiu... au inflorit pomii.... Sunt foarte versati... ca de-asta au ajuns asa sus.

Poate ca unii procedeaza cum presupuneti, dar sunt de parere ca e doar o posibilitate de a proceda asa si mai putin o realitate.

Probabil unii o sa creada ca exagerez, dar ii intreb simplu: de ce refuza cu inversunare sa-mi stampileze cererea, ca sa am o dovada ?

Pentru ca procedura interna de preluare a cererilor nu este identica cu ceea ce stiti dvs.

De ce domniile lor nu dau nici un document oficial la mana studentului, cum ar fi: carnet de note, contract, decizii care-i privesc, etc., desi sunt obligatorii chiar conform regulamentelor lor?

Probabil nu ati cerut. Este o practica sa nu se dea un exemplar din documente ce privesc reaaltia institutiei cu o persoana. Sunt de parere ca nu din ratiuni de "manareala", care intradevar sunt posibile.

Am mai avut de-a face cu registraturile si stiu ca e ceva normal si logic sa-i fie stampilata cererea si celui care o depune ca sa aiba dovada depunerii. In sistemele normale... nu aici.

Modul de preluare a unei cereri difera de la institutie la institutie.

Am si acum acasa evaluarea de la un examen de lector, la care m-au picat ca asa a vrut o nebuna cu putere, care i-a intimidat pe toti ceilalti membri ai comisiei, amenintandu-i ca-i da afara daca ma mai sustin. Decana a parasit comisia, ca si cum nu a participat la examen (s-a dus sa planga in toaleta), iar fostul sef al catedrei nu si-a schimbat parerea asa ca i-au falsificat concluziile (cu albisor) ca sa para ca m-a picat desi el ma trecuse. Deoarece este la varsta pensionarii, are nevoie de aprobarea nebunei in fiecare an ca sa profeseze si practic il are la mana, asa ca pana la urma i-a inchis gura.

De obicei un superior isi impune vointa asupra deciziilor unui subaltern.

..., trei sferturi din catedra a plecat. I-a terminat nebuna aia pe toti.
Puterea vine de la rectorita care e prietena de familie cu nebuna, amandoua au ajuns in varf prin abuziri, calcand peste cadavre (cum se zice), iar acum ca sunt sus nu stiu sa construiasca ci doar sa distruga (au teancuri de demisii pe masa in fiecare saptamana, dupa cum spuneau ingrijorate secretarele de acolo). A dat afara tot serviciul de contabilitate, sefa de personal, cel putin un sfert din secretare... majoritatea oameni bazati, experimentati a caror vina este ca sunt prea buni si sefii de tip "brigadier" (vezi tiparul anilor 60-70) se tem de oricine este inteligent, eficient si are personalitate
N-am spus toate astea ca sa ma plang ci doar pentru ca solutiile si sugestiile oferite de cei care citesc aceste randuri sa fie adaptate cat de cat la atmosfera de acolo, unde procedurile obisnuite sunt anulate de mult de un sistem experimentat si versat in abuzuri.
Sincer m-am saturat sa povestesc si sa nu fiu crezut. E chiar sadic din partea mea sa observ colegi mai mari sau mai mici cum privesc cu neincredere ce spun, ca apoi cand se adevereste ce zic sa-i vad ce fete pierdute au, neintelegand cum e posibil si uitandu-se la mine cu ochii in lacrimi si cu regret ca nu m-au luat in serios din timp si au stat cu mainile in san pana a fost prea tarziu. Nu numai pentru mine ci si pentru ei, ca si-au luat-o si ei pe coaja la fel ca si mine sau chiar mai rau...
Chiar si la televizor mai apar scandaluri in care membrii unei universitati, profesori cu "experienta si greutate" se impart in tabere si ajung sa se alerge pe scari si holuri luadu-se la pumni in fata studentilor si camerelor de luat vederi (a fost la PROTV acum cateva luni). Adevarul e cam naspa si cred ca de-asta multi refuza sa creada.
Singurii care nu trebuie convinsi sunt in general cei mici care lucreaza acolo si cunostintele mele care au facut deja doctoratul. Ei stiu si ma inteleg, au si ei povestile lor chiar mai negre decat ale mele, deci nu sunt eu singurul care vede lucrurile asa in negru. Ex. Un coleg tanar si-a luat palme de la unul in varsta nervos, total aiurea, chiar de fata cu mine. Tanarul s-a abtinut sa nu-l faca praf pe mos si si-a dat demisia.

De subiecte de acest gen se ocupa cei de la resurse umane din universitate sau din ministerul invatamantului ( razbat si in mass media uneori in forme exagerate si deformate) si poate ca si alte structuri cu scop informativ.

In viata mea nu comentez si nu ma bag in "ciorba" sotiei, in deciziile superiorilor si in "tamaia popii".

Si sunt sigur ca respectand acest principiu, viata mea este mai frumoasa decat a altor persoane.

tudorvaleriu a scris:

De aceea merge invatamantul la noi asa de bine.

Invatamantul nu e singurul sector al vietii sociale care nu merge cum ar trebui sa mearga. Ce constata unii sau altii in invatamant se regaseste si in alte sectoare "de prima mana" din societatea in care traim.

Doctoratele se iau asa cum l-au luat unii care nu stiu nici limba romana bine, fara sa mai zic de "calificarea" lor.

Domnule Tudor Valeriu, e adevarat ca sunt unele doctorate care "sunt cam trase de par", colaje de informatii culese de pe internet, traduceri si alea "schioape" sau chintesenta a muncii unor subalterni "fideli", dar dincolo de aceasta realitate situatia nu este generala. Am participat la multe prezentari (pot spune chiar sute ) dar nu am impresia dvs. care sunt sigur ca are radacini in "carcoteli" unele dintre ele fara suport. Daca aceste doctorate, au "blocat" in studiu viata doctorandului uneori multi ani si cu mari sacrificii personale si familiale,au trecut de conducator si de o comisie de analiza, de o critica a specialistilor din mai multe universitati din tara si din strainatate , de comisia superioara de diplome de doctorat si nu au o valoare reala , e de presupus ca "cacialmaua stiintifica" e de proportii greu de imaginat. Ori eu nu sunt de acord cu aceasta pozitie care o consider nerealista.

Real este faptul ca specialistii de astazi au un mare grad de superficialitate in profesionalism suprapus peste pretentii pecuniare extrem de ridicate. Dar acesta este un "dar" al timpurilor moderne.

Intotdeauna am cerut acte la mana. Pur si simplu acolo nu se practica. Elibereaza doar o adeverinta pentru serviciu din care reise ca respectivul e doctorand. Alta se elibereaza contra cost. Atat si nimic altceva. Daca le cere cineva ceva acte scrise, se uita de parca au fost injurati.

Nu m-am indoit ca vor anula exmatricularea, asa cum am mentionat de la inceput. Era mult prea evidenta si usor de dovedit. Daca ii cunosc bine, acesta e doar inceputul unei hartuieli. Acesti oameni de care vorbesc au instinct de vanator. Nu se multumesc sa-si termine prada, trebuie s-o chinuie, s-o hartuiasca inainte, altfel n-are farmec. Daca crapa prea repede nu sunt multumiti...se hranesc, le sclipesc ochii vazand cum victima se incovoaie si paleste sub lovituri. Sa mai spun ca ei sunt spagari la greu ? Li se potriveste ca o manusa. Nici nu vor sa auda de sampanii sau plase incarcate... e jignitor...cel putin robot de bucatarie sau frigidere... (chiar si fetite)...i-au dat si la televizor filmati cu camera ascunsa...acum dupa cativa ani sunt tot acolo...
Daca ramaneam exmatriculat, erau ei expusi unui proces, iar eu scapam de sub influenta lor. Asa ma lasa sa ma chinui sa-mi fac teza, iar dupa ce m-am chinuit ... zdrang, nu e bine, nu meriti, etc.
Nu spun ca asa va fi, sunt multe variabile care pot influenta finalul,sunt si oameni de bine destui, dar este posibil si foarte probabil ca cei rai sa gaseasca solutii. Depun eforturi aproape supraomenesti sa sape... e ceva incredibil.



Subiectul este cam inchis.

Totusi daca se afla pe aici persoane care au copii ce urmeaza sa dea la facultate, poate e util sa citeasca o viziune critica a cuiva care a lucrat in sistem ani de zile, chiar daca e foarte lung si poate plictisitor. Pe ceilalti ii rog sa nu-si piarda vremea, nu vreau sa-mi iau injuraturi, oricum nu mai are treaba cu exmatricularea.

Sintetizat: sa se inscrie la facultati cu concurenta MARE, nu la particulare unde intra toti. Am vazut ambele sisteme 3 ani la stat (+6 ca student) si 4 la particulara si pur si simplu sunt lumi diferite. Atitudinea celor care au trecut printr-un examen de admitere cu concurenta de 30 pe loc este total diferita de a celor inscrisi pe bani. Atmosfera generala intr-un colectiv de studenti selectati este pozitiva, indeamna la invatare, discutiile intre studenti si intre acestia si profesori sunt pur si simplu la un nivel atat de ridicat incat la particulare nu am putut preda nici 10% din ce predam la stat. Practic atmosfera trage in sus si cel mai slab student, iar la particulara atmosfera trage in jos si cel mai bun student. Mediul in care se formeaza conteaza enorm. Chiar si la stat, mediocritatea este aceeasi ca la particulare, acolo unde concurenta e mica (3 pe loc sau chiar mai putin).

Produsul final (pregatirea studentului), capacitatea analitica si de gandire precum si cunostintele asimilate fac comparatia aproape imposibila, din cauza diferentei mari. Mai toti profesorii stiu diferenta dar nu toti o recunosc pe fata...
Admiterea e grea, dar creaza premisele ca absolventul sa ajunga in straturile mai inalte ale societatii (d.p.d.v. intelectual), unde atmosfera de c.... de jos nu pute chiar asa, deoarece acolo sus rebuturile sunt mai rare si mizeria creata de ele mai mica.


Mai jos dau exemple detaliate care m-au dus la concluzia de mai sus, precum si oarecum... cateva exceptii:

Fiind si contabil, am de-a face si cu patroni (clienti) care sunt evident de alta natura. Unii s-au plans ca au nevoie de oameni performanti, au oportunitati de afaceri, dar n-au oameni de calibru suficient, sunt dispusi sa dea salarii mari (500 euro acum 3 ani era ceva), dar sunt disperati ca la interviuri le vin numai rebuturi. Pur si simplu m-au intrebat disperati: ce se preda in scolile astea, ca multi dintre absolventi nu sunt nici macar capabili sa se exprime coerent. E si ceva pozitiv in asta... piata cere performanta, iar de undeva aceasta va apare fiindca se cere tot mai mult. (apropo de criza cu locurile de munca neocupate de care se tot vorbeste).
Si sotia mea, la serviciul ei (ca subalterna si mai nou ca sefa) simte diferenta intre cei cu particulara si cei cu studii de stat (facultatile bune, ca si la stat sunt unele proaste). Exista si exceptii notabile, dar majoritatea celor de la particulara...nu prea.

Ca sa va dati seama cat de jos a ajuns stacheta:

La ultima universitate unde am lucrat (particulara), singura colega care n-a picat examenul de promovare a fost si singura care nu stia nici macar sa scrie corect romaneste. Nu deosebea litera "a" de "e". Avea cate 2-3 greseli de scriere si exprimare la fiecare 2-3 randuri. Stiu pentru ca eu am fost cel insarcinat sa-i corecteze 10 pagini ce urmau sa apara intr-un manual pentru studenti. Nu mai vorbesc de greseli stiintifice din care era evident ca habar n-avea de instrumentele pe care cica le preda studentilor. Dupa ce-am stat ore intregi sa-i corectez materialul, la indicatiile disperate ale sefului catedrei, si fara prea mult entuziasm din partea mea (intuiam perfect cum vor decurge lucrurile), material pe care ea n-a fost in stare sa-l corecteze macar ortografic timp de trei luni de zile, a venit la mine cu tupeu si tipand: CUM TI-AI PERMIS SA-MI MODIFICI MATERIALUL !!!!!!!!!!!!!!!! Pe ea au terminat-o ultima, nu reprezenta o prioritate.

Alta colega ce preda informatica si matematica, nu stia sa bage calculatoarele in priza nici dupa cateva saptamani. Faceau studentii misto de ea si-mi spuneau ca in timpul orelor joaca jocuri de carti. Venea la ore mirosind efectiv a rahat (locuia cu chirie intr-o pivnita unde refula WC-ul), intra la metrou pe abonamentul meu impreuna cu colega ei, iar eu asteptam 15 minute sa poata intra si ele (abonamentul nu poate fi folosit de doua ori intr-un interval sub 15 minute), si-mi cereau telefonul ca ele nu mai aveau credit. In schimb dadeau carute de bani pe imbracaminte stearsa (daca o fi adevarat, ca aratau hainele cam sterse) si se lauda cu ce personalitati vede ea zi de zi, prin ce cercuri selecte umbla...un adevarat exemplu de urmat pentru studenti. La 2000 RON-2500 RON pe luna ar fi putut sa se descurce binisor, chiar si cu chirie+banii din meditatii care , zic ele, reprezentau grosul.

Alta colega destul de buna (profesional), preda informatica pe domeniu economic, facuse matematica, nu prea avea pregatire economica si eu am ajutat-o sa inteleaga partea economica a materiei. Ghiciti ce fata am facut cand ii explicam ca "venituri-cheltuieli=profit/pierdere", iar ea ma intreaba nelamurita: Ce e aia venituri ?

Sa vedeti profesori mari, la costum, cum se duc la mesele festive de la sesiunile de comunicari stiintifice si vin cu plasa si incep sa care-n plasa cu bratul (maturand masa) prajituri si bunatati cu tot cu farfurii.=D> Eu am ramas fara glas...la fel si colegii mei...la fel si femeile de serviciu care se simteau pradate de resturile care li se cuveneau...:O

Profesori care fac des avansuri sexuale studentelor in timpul cursului cu zeci de studenti de fata...oricum patetic fiindca abordarea mai era si jignitoare.

Oricum, nu a decazut situatia cum am vazut in seara asta la televizor, unde un profesor din provincie, beat, a intrat la ore, s-a asezat direct la catedra, a adormit, apoi s-a sculat, si-a dat pantalonii jos si-a scos ... si a urinat in fata intregii clase, in tipetele bietilor copii.
Cred ca mai dureaza un pic...

La stat, majoritatea tinerilor asistenti erau buni profesional, si spun cu mandrie ca aveam ce invata de la ei. Erau alesi dintre cei mai buni absolventi, si catedrele ii pierd mai repede decat pot aduce altii noi...de-asta raman ore neacoperite...vin studentii la ore si n-au cadru de seminar, luni de zile. Nu pleaca fiindca au gasit ceva mai bun, pleaca fugind, trantind usile ca sa scape de atmosfera de acolo. Citez o colega: cat mai stai in cloaca asta de nebuni?
Unul s-a grabit asa de mult incat a luat ce-a gasit in ziar, vanzator de calculatoare, orice doar sa scape de acolo (cel palmuit de care ziceam mai devreme). Dupa cateva luni, evident, a devenit administrator de baze de date la o firma mare.

Unele catedre mai au un singur profesor, un mos cu care nu se intelege nimeni, incapabil sa atraga si sa formeze asistenti. Toti ceilalti colegi au fost eliminati de-a lungul timpului. Practic materiile alea vor dispare odata cu profesorul, fiindca oricum sunt depasite de mult. (sursa: un coleg in varsta, profesor de matematica cu care ma conversam pe soselele patriei cand mergeam sa predam la invatamantul la distanta in provincie).

Am cunoscut si cadre didactice cu adevarat profesioniste si altii care fara sa fie genii se descurca decent.Sunt majoritari. Nu-i bag pe toti in aceeasi oala, dar vreau sa subliniez ca atmosfera dominanta si jocurile de culise sunt facute de ceilalti, care nerespectand nici o norma de bun simt sunt mai liberi in actiuni si mai puternici decat ceilalti. Oamenii buni desi sunt majoritari, pacatuiesc prin neimplicare, nici macar nu vor sa creada ca situatia este asa neagra cum o creionez eu. Puterea brutelor de care vorbesc se trage in principal din neimplicarea celor buni, care prefera sa intoarca privirea in alta parte spunandu-si ca nu e treaba lor. Taria brutelor se trage din slabiciunea celorlalti.


Mai spun si un lucru povestit in mediu academic, nu mai stiu de cine:
Romanul:
- Cati ingineri scoate scoala romaneasca pe an ?
- mii.
Cati ingineri scoate scoala germana pe an?
-cel mult zeci.
-concluzia e simpla...scoala romaneasca produce mult mai multi ingineri, e mai productiva, mai eficienta.


Germanul:
- Cate masini sunt concepute in germania de inginerii de acolo?
-Mercedes, Audi, Skoda, BMW, Volkswagen etc.etc., una si una.
-Cate masini sunt concepute de ingineri in Romania ?
- ...........cred ca era ARO candva, lastunu', oltcit (olt si citroen)...dacia veche era si ea conceputa de francezi...

Chiar si Basescu zicea zilele trecute ca invatamantul este intr-o debandada totala.

Am asistat si eu la comunicari stiintifice. Cel putin pe unde am fost eu, era o plictiseala si o comunicare doar ca sa fie, pentru niste puncte necesare evaluarii doctoratului...foarte putine lucrari atrageau atentia, iar acei colegi erau adusi de la Harvard, sau tocmai ce plecau din tara prin locuri mai calde unde potentialul lor putea fi fructificat. Acestia pot tine publicul in priza si doua ore, ca de-asta i-au luat altii. Daca ramaneau aici, erau terminati, nu erau lasati sa progreseze. De fapt acestia sunt cei mai haituiti. Am avut colegi care au slabit peste 10 kg. inainte sa plece din tara, din cauza mizeriilor zilnice la care erau supusi de "brigadierii" care le erau sefi sau simpli colegi. Vedeam o colega seara cand pleca spre casa, cum cobora scarile tremurand, nesigura, palida,cu privire pierduta, tinandu-se de balustrada aproape cu tot corpul. Era de o sensibilitate specifica oamenilor cu clasa. Ma intelegeam perfect cu ea, iar ea se intelegea perfect cu aproape toti. A prins o bursa la Roma, s-a intors dupa un an refacuta, au sapat-o si mai tare, a plecat de tot.
Idem cu altii.....

Uitati-va la Pavarotti din Carpati, a facut conservatorul in Romania, cu cativa ani inainte sa renunte si sa se afirme in Spania. E un talent la fel ca multe altele. Ce ne arata el? Pai scoala romaneasca l-a avut in mana ani de zile si n-au fost in stare sa-i descopere si sa-i cultive talentul, sa-l valorifice. A plecat fara sa termine scoala romaneasca, iar acum fostii profesori se intrec in a-i lauda talentul. Dar daca era valoros si profesorii si-au dat seama... cum de l-au pierdut? Ce produce conservatorul ala, daca au avut un Pavarotti in mana, ani de zile si l-au trimis la crescut oi si la spalat vagoane-n gara?
Cati ca el trec prin aceste scoli ca prin branza si apoi se pierd in mediocritate cu tot talentul lor, sau fug din tara ca sa se realizeze?

Cand eram eu student, acum 10-12 ani, ne dadeam pe langa cei care pricepeau mai bine ca sa intelegem si noi. Chiar si eu imi ajutam colegii pe informatica fiindca aveam o capacitate de intelegere in aceasta directie. Aceasta atmosfera este specifica acelor colective selectate drastic prin procesul de admitere. Exista si la particulare astfel de colective, dar sunt reproduceri palide si minoritare formate acolo unde se intalnesc cativa studenti dornici sa invete, vesnic luati peste picior de ceilalti.

Acum, la doctorat, colegii mei mai apropiati, absolventi ai particularei unde lucram ultima oara, simt in permanenta complexul de inferioritate fata de un absolvent de ASE, reactioneaza de parca am fi concurenti, nu colegi. S-au crezut egalii mei pana ne-am inscris la doctorat. Nu eu pun problema asa, ei simteau nevoia... mie mi se parea ca sunt absolventi destepti, chiar ii vedeam egalii mei si speram sa fac echipa buna cu ei. M-am intristat sincer cand am vazut ca se compara in permanenta cu mine. Stiam ca acest gen de gandire este mediocru si contraproductiv...

Cand am inceput sa iau note mari la examene unde ei luau note mai mici, i-am vazut cum se uita cu invidie la mine si cu raceala. M-am oferit sa-i ajut la o materie criminala, chiar inainte de examen, unde am avut norocul sa pun mana pe proiectul unui coleg genial din care am inteles materia in doua zile, dupa ce ma chinuisem doua luni cu manualul si nu pricepusem nimic.
S-au simtit jigniti sa "ia lectii" de la mine, au refuzat, doar unul a incercat sa ma urmareasca dar mi-am dat seama din priviri ca nu pricepe, iar dupa vreo cinci minute a renuntat, oarecum rusinat. I-am spus sa aiba rabdare ca nici eu n-am inteles din prima, ci din a treia si a durat doua-trei zile. Credea ca el o sa priceapa in cinci minute ? Rabdare nene ca de dus il duce mintea... dar n-are rabdare...
Eu am luat opt, ceilalti 5 sau 6, iar rusinatul a picat cu tot cu fituici. Mi-a parut foarte rau fiindca datorita lui pusesem mana pe materialul genial. Daca nu era el, n-aveam materialul din care sa inteleg materia si probabil picam si eu (beneficiile colaborarii colegiale).

Am vrut sa-i ajut si pe altii sa le dau materialul acela genial... colegii mei apropiati mi-au interzis...ca de ce sa le usurez munca altora?
Am fost nevoit sa ii ascult deoarece multumita unuia din ei facusem rost de material si le eram oarecum dator. Am creat eu alt proiect similar si l-am impartit pe ala (ca sa aiba si altii sansa sa inteleaga materia, asa cum si eu am primit sansa de la alta colega priceputa), deoarece nu puteam refuza colegii de suferinta care asteptau ajutorul meu.

Pur si simplu, absolventii din zilele astea nu stiu sa fie receptivi, sa imparta cunostintele, sa absoarba informatii de unde se poate, chiar de la colegi, deoarece e evident ca in echipa progreseaza toti mult mai repede decat separat.

Le-am cerut si eu ajutorul colegilor apropiati, unde am vazut ca se pricep mai bine ca mine... mi-au cam tras tepe. Pana la urma tot cu absolventii de ASE m-am inteles mai bine.

La pregatirea unui alt examen profu' le-a dat un exemplu de problema gata rezolvata spunandu-le ca asa va arata si cea de la examen. Eu n-am putut sa ma duc la acea pregatire si m-am bazat pe colegii mei apropiati ca o sa-mi dea problema. Mi-au dat alta, mai simpla...am aflat dupa examen. PS: tot am luat mai mult ca ei, ceea ce i-a inrait si mai mult. Adica ei au avut o problema identica mura-n gura, eu nu mai vazusem asa o problema si tot nu m-au depasit...au facut spume...Oricum nota finala nu avea treaba cu problema ca n-o rezolvase aproape nimeni, nici eu, nici ei. Doar ca ei luasera 1,40-3,40 iar luasem...nu mai stiu 3,50. Am trecut toti la oral.Doar ca eu am luat 6 iar ei 5. Mi se pare penibil sa fie cineva invidios pe asa ceva. Oricum mai mult de jumatate din doctoranzi au picat acolo cu brio. Noi eram printre aia tari...

Deoarece stiu cum se dau notele acolo, nu pun prea mare pret pe ele, in nici un caz ca fiind vreo dovada de superioritate. Ei insa da, ii roade rau... Ei au medii mari, sunt printre primii 5 la specializarile lor, unii au luat si bursa (primii 2-3)...Desi au terminat particulara, se dovedesc mai buni decat multii de la stat, dar formarea lor a fost puternic influentata de sistemul mediocru in care au invatat. Au invatat sa tina pentru ei, nu sa imparta, asa cum se intampla unde e concurenta la admitere mare... Ii roade si daca media mea e mai mare cu cateva zecimi decat a lor (irelevanta diferenta pentru mine). Colegii care au absolvit ASE-ul habar n-au care e media mea si nici eu n-o stiu pe a lor. Atat de putin ne intereseaza. Stim perfect cat valoreaza notele alea si le dam importanta cuvenita, adica fix nimic.

In loc sa comunice si sa fie receptivi, unii (in special de la particulara) prefera sa fie invidiosi si daca afla vreo informatie potential utila o tin pentru ei de parca ar fi aur, pe principiul: sa te chinui si tu sa faci rost de ea. Este varianta academica a reclamelor la "romul Unirea" (alea cu glume muncitoresti, pe santier).

Acestia sunt viitori profesori, actuali asistenti sau lectori, care vor perpetua actualele obiceiuri, eventual ducandu-le pe noi culmi de prostie si decadere. Nu sunt majoritari,cei mai multi colegi au fost comunicativi, s-au ajutat intre ei, dar daca se repeta istoria si cu generatia viitoare, atunci tot astia rosi de invidie vor face jocurile. Ceilalti vor pleca scarbiti ca mine si ca multi altii si vor performa in alte tari sau in alte domenii unde prostia si mediocritatea sunt taxate rapid si eficient de selectia naturala si de concurenta.

Este cunoscutul efect al Curtii de la Versailles, organizare de tip feudal, bazata pe favoritisme si rudenii, nu pe meritologie. Cu rezultatele specifice unui sistem mediocru. Adica la fel ca nobilimea din trecut, s-a creat un sistem inchis, fara contact cu cei de jos si cu necesitatile reale ale societatii, un sistem al falselor valori, cu valori decadente, in care membrii sunt tot mai rupti de realitate,abuzivi, aroganti, aburiti de aplauzele si paharele cu sampanie pe care le ciocnesc unii in cinstea altora+laude reciproce in care chiar au inceput sa creada.

Si probabil, ca si nobilimea din trecut, sistemul o sa se prabuseasca la un moment dat (sper cat mai repede), iar institutiile cu adevarat valoroase le vor lua locul. Deja a inceput: vezi MBA, Cambridge, cursuri grele, scumpe, importate din alta lume, cu recunoastere si vechime de sute de ani ce garanteaza calitatea, ce incep sa-si faca simtita prezenta treptat si lent.
Pana atunci insa mare grija la alegerea scolii... e ca la masini: si trabantul e masina, si mercedesul... da parca mercedesul merge mai bine si deschide alte usi in viata.
Am cunoscut si absolventi de particulara care se descurca bine in privat, sunt destepti, dar mi-e teama ca sunt mult mai rari decat cei din facultati cu greutate (pe bune).

Pentru Nicolae Ciobotaru:

Imi dau seama din ce scrieti ca nu sunteti deloc strain de mediul academic. Risc sa presupun ca sunteti profesor. Nu-mi permit sa va judec deoarece habar n-am cum merg treburile in Drept.
In domeniul economic insa, acest mod de gandire, cu argumentele date de dvs. sunt identice si specifice profesorilor mari, bazati si bine intentionati. Am auzit argumentele astea de multe ori. Unii au avut nefericirea sa traiasca pe propria piele revelatia...ca nu e asa frumos cum credeau ei de acolo de sus.
Acestia au sufletul mult prea bun ca sa creada ceea ce spun eu deoarece se afla in partea de sus a piramidei ierarhice, unde bolovanii care coboara peste cei de jos, de la baza, nu-i afecteaza. Nici nu se vad de acolo de sus, de unde totul pare frumos si linistit. Cosmarul e mai ales impartit celor de jos fara aparare.

Nebuna de care ziceam este doar lector, n-are functii de conducere. I-a intimidat pe seful de catedra, pe decan, pe prodecan deoarece puterea ei vine din sistemul de valori paralel de tip feudal (prietena cu rectorita=mai puternica decat ceilalti).
Dupa ce ne-a picat pe aproape toti la examen, rectorita a vrut s-o faca mare sefa...ne-a obligat pe toti sa votam pe fata si tot n-a primit mai mult de 10 voturi din 50. Asa ca a facut-o sefa de catedra, fara nici un vot. Noi ceilalti am aflat cand am vazut ca dintr-o sala se scot bancile, se aduce un birou, un calculator si pe usa se monteaza o placuta cu numele noii functii a "protejatei". Fostul sef, un om deosebit, cu clasa, dar prea moale, gandea cam ca dvs... sa vedeti ce fata a facut...nici macar nu l-au anuntat ca a fost schimbat. Daca nu era el sa pastreze echilibrul acolo, colegii mei si-ar fi luat zborul de mult...oricum dupa trei luni au zburat aproape toti cu mine-n frunte. L-am avertizat cu trei ani inainte ca asta se va intampla, deoarece am vazut cum o colega o fost facuta praf fara ca nimeni sa-i dea peste bot nebunei si i-am zis: Daca vede ca-i merge, va prinde curaj si va ataca si colegi mai mari. Nu m-a crezut, a zis ca exagerez. Sunt curios ce-ar mai zice acum...

Toti tac si stau drepti in fata nebunei, iar ea la toate sedintele face scandal ore intregi, ca la piata, fara coerenta, in timp ce decana&company tac si inghit la greu. La cursurile ei nu vin mai mult de 10 studenti din 200 si vine cu tupeu in sedinte si se ia de cei care au prezenta la seminarii de "doar 60%" (care oricum este maximul pe universitate). Asa mi-a facut si mie, fara sa tina cont ca din statistica rezulta ca de fapt eu aveam cea mai buna prezenta la seminarii din tot anul si toate materiile. Dupa scena asta, au desfiintat sistemul informatic de urmarire a prezentei...era prea eficient si ... nu arata ce trebuie.
Asta se intampla cand sistemul ierarhic clasic este bruiat de sistemul de tip feudal.

Din pacate unii au trait prea mult in acest sistem si au ajuns sa li se para normal, intorc privirea (nu comenteaza). E o atitudine corecta pentru cine vrea sa aiba o sansa de supravietuire intr-un astfel de sistem si nu-i desconsider deloc pe cei care fac asa.S-au adaptat perfect la mediul in care traiesc si este admirabil, pentru ca societatea are nevoie de astfel de oameni pentru a functiona cat de cat. Totusi cu asa o atitudine, societatea in ansamblul ei o ia intr-o singura directie... in jos. Slava domnului ca nu sunt toti asa, ca ramaneam (ca specie) in copaci sa mancam banane...daca ne lasau maimutele...eventual ne guduram pe langa ele...poate, poate pica ceva.
Asta-i atitudinea care-a creat Romania de azi.

Cei mai buni profesional, dupa parerea mea, sunt cei care si-au dat seama repede ca sistemul de invatamant nu le ofera provocari si oportunitati la nivelul asteptat si au plecat imediat (cunosc cazuri din cibernetica-ase) iar acum fac doctoratul parca la Harvard (ceva similar oricum) sau Automatica-Politehnica.
Si eu am plecat din sistem, dar inca ma leaga doctoratul asta...nu-mi vine sa renunt cand mai am doar un an, desi poate ar trebui, pentru binele meu. Unii au plecat, renuntand la doctorat si master dupa o discutie aprinsa si prosteasca cu vreun profesor, iar acum sunt bine mersi programatori prin franta. Acestia nu stau sa se planga ca mine, s-au adaptat rapid si pragmatic. Decat sa se lupte cu morile de vant, irosindu-si talentul, mai bine schimba sistemul cu unul pe masura lor. Iar sistemele proaste...sa-si urmeze cursul firesc, autodistructiv, spre groapa de gunoi a istoriei, fiindca oricum n-au nevoie de oameni performanti in atingerea acestui obiectiv.
Asta-i atitudinea care a creat America si Occidentul.

Pur si simplu, la un moment dat, n-am mai avut rabdare sa citesc textul tau Andrew. Si inca ceva, ai o viziune total eronata vis-a-vis de unitatile de invatamant de stat si cele particulare! Intamplator, lucrez intr-o unitate de invatamant superior particulara, acreditata, unde intr-adevar sunt si studenti foarte slabi, dar sunt si studenti care vor sa studieze si o si fac. O sa zici ca sunt subiectiva, dar crezi ce vrei.
Si inca ceva, institutia noastra tine legatura cu angajatorii de pe plan local pentru a primi feed-back in legatura cu absolventii nostri. Si crede-ma ca absolventii acestei institutii sunt apreciati pentru cunostintele acumulate, bineinteles ca nu toti se ridica la nivelul asteptarilor, dar invatamantul din Romania scartaie ca orice domeniu de activitate.