dreptul familiei

desirelia75 a scris:
acel tata daca e atat de iubitor ar putea veni din tarile straine si sa aiba grija de copiii lui

Aici o fi problema: tatal prezentat in acest topic nu se da drept iubitor dar femeia vrea sa-i ”trimita” unul dintre copii. Nimic gresit. Problema intervine (mai ales) cand tatal NU vrea sa aiba legaturi cu minorul. Poate fi obligat la plata pensiei de intretinere, sigur, si... intram in cercul vicios.

Situatia prezentata in acest topic e net diferita de situatiile prezentate in topicul ”pensia de intretinere” si - in cazul de aici - cand nici unul dintre adulti nu mai vrea copilul pe care l-au conceput - ce ramane de facut? :(

ramane de facut ca cineva sa deschida o ancheta sociala temeinica si sa se observe ca desi acesti copii au doi parinti in viata ,unul din ei poate creste doar un copil in acest moment doarece financiar nu mai face fata,iar celalalt nu vrea sau nu poate sa creasca niciunul.nu mi se pare corect ca statul sa cheltuie bani cu niste copii care totusi au doi parinti ,iar unul din ei chiar are posibilitatea sa il creasca.ce ne-am face daca am pleca toti in strainatate sa facem bani si ne-am lasa copiii in grija statului?

Solutia ar fi legiferarea clara a acestei situatii, dat fiind faptul ca multi copii sunt abandonati : vezi maternitatile, vezi copiii strazii.
Statul sa preia acesti copii, dar cu decaderea parintilor din drepturile parintesti.
Dupa cum stim, doritori de adoptii sunt destui, acesti copii au sansa sa creasca in conditii civilizate.
Eu am cunoscut medic militar, orfan, crescut in orfelinat. Nu este situatia cea mai roza orfelinatul, dar decat strada sau foamea, este preferabil.

nu exista incredintarea copilului sau cum este acum stabilire de domiciliu fara cerere din partea tatalui!!!!

nici o instanta nu va admite asemenea actiune deoarece nu se poate solicita decat de titularul dreptului, adica tatal.....nu intru in filosofie juridica, dar asta este principiul disponibilitatii procesului in materie civila.

ce poate face mama este sa se adreseze autoritatii tutelare, sa declare ca nu mai poate ( vrea) sa aiba in grija copilul. Autoritatea tutelara trebuie sa caute tatal si sa vada daca vrea el copilul sau ramane sa il dea la orfelinat sau spre adoptie.

nu se poate dispune printr-o actiune introdusa de mama exercitarea unui drept ( caci, ne place sau nu , a solicita incredintarea copilului e un drept al tatalui , nu o obligatie)

pe de alta parte, mama trebuie sa se gandeasca ca poate nici tatal nu are cum sa se ocupe de copil( o avea bani dar nu are timp).....si nu se poate doar sa se invoce ce apreciaza mama...

poate ca toti am vrea sa avem un job in afara foarte bine platit.binenteles ca in acest caz timpul petercut cu copiii este limitat.dar si daca se munceste in tara intervine problema timpului.credeti ca doar ei sunt in aceasta situatie?toti avem nevoie de bani si de timp ,dar incercam sa ne ocupam si de copii nu sa ii dam spre crestere si educare statului.nu stiu juridic sa va spun nimic,dar va vorbesc din actualitatea pe care o traim cu totii.poate ca ar trebui schimbat ceva,nu?