Dreptul de selectare a clientelei

Mi se pare absurda o astfel de situatie. Si cred ca fara un motiv cu adevarat temeinic ( ex. in trecut ti-a distrus magazinul) NU iti poti permite o asemenea atitudine. Dai,.. nu glumim totusi.

1.In primul rand nu este vorba despre nicio discriminare , iar includerea de catre initiatorul topilului in tilul acestuia a cuvantului "Selectare " i-a indus pe unii in eroare , uitand sa citeasca continutul cu atentie.
2.In mod normal , patronul are dreptul sa refuze un client , chiar daca stie(desi uneori chiar nu stie ca "nimeni nu poate invoca necunoasterea legii") ca nu respecta prevederi legale , invocate chiar mai sus.
3.Nerespectarea unor prevederi aratate chiar de "earls" ii atrag patronului sanctiunile prevazute de lege , cu conditia ca persoana ale carei interese au fost vatamate sa sesizeze organele abilitate.
4.Patronii , mai cu exeprienta , cunosc , ca foarte putine dintre aceste persoane sau mai ales , cele care au alte preocupari , in general , din lipsa de timp , de dovezi sau de bani , nu vor intreprinde nimic si profita de acest fapt.
5.In mod cert patronul/vanzatorul/cel care refuza este sanctionabil , dar trebuie sa se constate sau se reclame incalcarea unor drepturi ale consumatorului.

Vreti sa cred, deci, ca in acest stat nu exista cazuri in care anumitor persoane li s-a interzis accesul intr-un magazin etc si aceste persoane nu intra azi in acele magazine. Gresit = nu va cred. Exista cazuri, dar e haios cum se vine cu ceea ce am vazut / auzit = exista si ce n-am vazut / n-am auzit = nu exista.
Exista acele principii fundamentale de drept pe care le cam ignora cetatenii (sau le invoca numai cand este in interesul lor sa o faca) - si se intreaba de ce totul le merge asa rau...

*
Din O.G. 21:
Statul, prin mijloacele prevazute de lege protejeaza cetatenii, calitatea lor de consumatori, asigurand cadrul necesar, accesul neingradit la produse si servicii, informarii lor complete despre caracteristicile esentiale ale acestora, apararii si asigurarii drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice impotriva unor practici abuzive, participarii acestora la fundamentarea si luarea deciziilor care ii intereseaza in calitate de consumator.

Clientul care se considera ”abuzat” trebuie sa reclame... ca, poate, n-au trecut pe acolo... functionarii statului sa constate...

Din legea privind combaterea concurentei neloiale:
Comerciantii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale (dispozitii in concordanta cu cele din art 57, Constitutie)

In intelesul notiuniunilor subliniate intra si buna credinta fatza de clienti – poate refuza un client in beneficiul altor 10... Buna credinta este (si) un principiu etic convertit din morala in drept, deoarece normele legale il implica in raporturile juridice. In plan juridic valorile bunei credinte corespund cu intentia corecta, grija, abtinerea de la vatamarea altuia... Clientul nu pricepe? Ii interzic accesul... Se considera vatamat? Ma reclama...

Constitutie:
Art 135 al 2) Statul trebuie sa asigure: a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale [...]
(un alt motiv justificat, pentru comerciant, de a se apara impotriva unor clienti... dar acesta nu merge in instanta, ci pur si simplu interzice intrarea si refuza sa vanda... Cel care se considera nedreptatit poate reclama)
Coroborat cu
Art 44 al 2) Proprietatea privata e garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular [...]
si cu
Art 57 – cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.

De ce un client de genul ”asa vreau eu” are dreptul sa incalce drepturile unui comerciant? Sigur, comerciantul l-ar putea chema in judecata... dar il lasa pe client sa faca aceasta, daca se considera nedreptatit...

In mall se fatzaie lumea fara a cumpara si nu e nici o problema – sunt multi clienti si multe magazine, dar altfel e discutia despre magazinele mai mici, de pe la parterul hotelurilor, in statiuni turistice, de cartier etc – atunci cand un localnic iti alunga clientii doar pentru ca... poate. Nu-l chemi in judecata, ii interzici accesul – daca se considera nedreptatit sa te reclame.

Oricum o dati, indiferent de caz (motiv justificat - in mintea comerciantului - sau nejustificat - in mintea clientului) comerciantul are dreptul sa refuze si clientul are dreptul sa-l reclame – cine castiga ramane de vazut. Pana la proba contrara comerciantul are acest drept.

Nu exclud ”excesele” (cum pare ca se intelege) ci accentuez principiul - care e valabil chiar si in cazul acestui topic: proprietarul are dreptul si daca nu e reclamat se cheama ca nu a incalcat legea. Fie ca va place, fie ca nu... Daca nu e reclamat nu inseamna, neaparat, ca acel client ”nu-si pune mintea” cu acel comerciant, ci poate insemna, la fel de bine, ca nu a reclamat deoarece clientul stie care e adevarul si nu prea ii convine sa fie facut public... si se mai alege si cu plata unor cheltuieli de judecata...

Da, comerciantul si-a asumat niste obligatii cand a ales sa faca negot dar din ceea ce se scrie pe aici el nu are nici un drept de a se proteja impotriva celor care nu fac decat sa-l sicaneze sau sa-i sicaneze angajatii... si - mai mult sau mai putin direct - sa ii produca paguba.

Interzicerea vanzarii produselor din tutun minorilor, ca exemplu, este prevazuta in legea speciala privind combaterea fumatului, interdictia cu privire la vanzarea de alcool persoanelor aflate in stare de ebrietate e in legea 61 republicata – aceste dispozitii legale sunt ”protectia statului” pentru anumite categorii de persoane. E imposibil ca legislatia unui stat sa contina dispozitii cu privire la toate cazurile concrete care pot aparea in practica! De aceea exista reglementari generale care pot fi aplicate in orice caz care se poate ivi... Cum e cazul sintagmelor ”motive justificate”, ”conform prevederilor legale in vigoare”
Vreti sa ma faceti sa cred ca, in calitate de avocat al unui comerciant reclamat ca n-a vandut nu stiu-ce nu-stiu-cui, nu veti gasi dispozitiile legale care sa ii justifice alegerea? Evident, excludem excesele izvorate din prejudecati sau din rautate pura.

**

cearls, prevederile legale in vigoare (mentionate in art 56 si art 28 amintite de dv) nu sunt mentionate limitativ. Ati vazut scris referirea concreta la o anume lege? Sunt extrem de multe prevederi legale in vigoare in care ”gasim” ”motive justificate” Din legile mentionate de dv ”extragem” , eventual, esenta, dar de-ar fi sa ramanem in aceasta limita - ar fi... ilegal d.p.d.v. constitutional (si nu numai) - am avea ”dictatura consumatorului” pentru ca un comerciant ghinionist (procopsit cu un client ciudat) ar trebui sa-si petreaca timpul pe la instante...
De aceea: o persoana care considera ca i-a fost adusa atingere unui drept al sau are deschisa calea instantei...

cearls a scris:
de ce fetele cu cat au pantalonii sau fustele mai scurte cu atat au calea mai libera?
nu este asta discriminare? :rolleyes:


Nu ar fi discriminare, pentru ca se cere o ”linie de eleganta”, conform ”politicii de marketing”, specificului localului...
Atunci cand barbatii in rochii scurte n-ar fi primiti ar fi discriminare... :magic:

Comerciantul NU are dreptul, are posibilitatea sa interzica accesul anumitor clienti, ceea ce e o diferenta.
Atat mall-ul cat si ultima dugeana cu o singura cabina de proba sunt spatii publice in perimetrul de vanzare, pentru ca sunt destinate desfasurarii faptelor de comert.

trope_doi a scris:

Sunt extrem de multe prevederi legale in vigoare in care ”gasim” ”motive justificate” (sublinierea imi apartine).

Care or fi? Macar 5 (diferite) sa vad, ca extrem de multe inseamna mult peste cifra asta. Sunt interesata - si cred ca si altii pe langa mine - sa le stiu, ca sa nu mai creez/intretin oamenilor iluzia ca au, in calitate de consumatori, dreptul de a intra in orice magazin doresc doar ca sa priveasca. Sau ca sa probeze.

Si faceti va rog diferenta intre interzicerea accesului si refuzul de vanzare, ca le-ati cam amestecat.

Dreptul de acces in locurile destinate folosintei publice publice este precizat in Ordonanta nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare (am mai scris o data, si daca nu se aplica poate explicati si de ce).

Art.1
(2) Principiul egalitatii intre cetateni, excluderea privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in exercitarea urmatoarelor drepturi:
f) dreptul de acces la toate locurile si serviciile destinate folosintei publice.

Art. 3. - Dispozitiile prezentei ordonante se aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum si institutiilor publice cu atributii in ceea ce priveste:
c) serviciile publice sau alte servicii, accesul la bunuri si facilitati.

Filozofie pe marginea dreptului de proprietate se poate face pe 10+ pagini, doar ca nu are nicio legatura cu obligatiile comerciantului de a respecta clientii indiferent de grosimea portofelului.

marsi a scris:
As dori sa stiu daca un magazin isi poate rezerva dreptul de a selecta clientela si pe baza a carui motiv?

A primit raspunsul... desi cei mai multi au raspuns numai la a doua intrebare...
”Selectarea” , de regula, incepe la intrare.

marsi a scris:
Daca ai fost intr-un magazin de mai multe ori de-a lungul unui an si nu ai cumparat nimic, este normal ca la un moment dat sa ti se refuze dreptul de proba/cumpara ceva pe motiv ca in trecut nu ai cumparat?

Desi a primit raspuns, mai scriu – cu alte cuvinte:
Nu e ”normal”, nu e in ”spiritul comertului” dar proprietarul are dreptul (nu doar posibilitatea) sa o faca – motivele lui raman sa fie analizate. Persoana care considera ca i-a fost adusa atingere unui drept poate reclama; daca nu reclama i se va intampla, in continuare, acelasi lucru; in acel magazin va fi tratata cu refuz.

Motivul amintit de marsi nu se inscrie in dispozitiile legislatiei cu privire la discriminare; in legislatie se mentioneaza strict si clar:
- categorie defavorizata este acea categorie de persoane care fie se afla pe o pozitie de inegalitate in raport cu majoritatea cetatenilor din cauza originii sociale ori a unui handicap, fie se confrunta cu un comportament de respingere si marginalizare generat de cauze specifice, cum ar fi o boala cronica necontagioasa ori infectarea HIV, statutul de refugiat sau azilant;
- constituie contraventie discriminarea unei persoane pentru motivul ca apartine unei anumite rase, nationalitati, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia, intr-un raport de munca si protectie sociala, cu exceptia cazurilor prevazute de lege
[...]

A se observa ca si in acest caz exista o sintagma pe marginea careia se poate discuta.