A fost incheiat un antecontract de vanzare-cumparare dar in momentul semnarii acestuia s-a achitat pretul intreg ,respectiv contravaloarea terenului ,15.000 euro,si nu un avans,lucru care este specificat si in contract.
Problema este ca promitentul vanzator a fost constrans sa semneze si sa primeasca acesti bani desi pretul zonei este mult mai mare,deoarece promitentul cumparator l-a amenintat verbal ca nu va putea niciodata vinde altcuiva din cauza faptului ca influenta sa in zona respectiva este foarte mare si nu ar indrazni nimeni sa cumpere acel teren .
Mentionez ca terenul asupra caruia a fost facuta promisiunea de vanzare este vecin cu un teren proprietatea promitentului cumparator.
Exista in antecontract si o clauza penala prin care promitentul vanzator se obliga sa achite de 2 ori pretul(SI NU ARVUNA) in caz ca se razgandeste.
Ce poate face promitentul vanzator in acest caz?:-/
Cati ani are promitentul-vanzator? (ma gandesc la faza cu persoanele in varsta care trebuie asistate de autoritatea tutelara in cazul actelor de dispozitie).
Dar daca reiese ca are discernamant... degeaba!
Ca e o recomandare, o optiune a varstnicului... nu e o obligatie la incheierea actului, nu? NU e conditie de anulabilitate a actului numai prin sine insusi...
othellox, numai pentru actele de dispoziţie care au ca scop întreţinerea.
Discutabilă chestiune, chiar şi în acest caz. Dacă persoana vîrstnică refuză asistarea? Care o fi soarta actului, avînd în vedere că persoana are capacitate deplină pînă la punerea sub interdicţie? Ar fi trebuit să fie o chestiune facultativă, o facilitate acordată persoanei vîrstnice. Ori, după cum sună textul legii (L.17/2000), pare o treabă imperativă.
Si eu am inteles ca e o treaba imperativa ca altfel ar fi degeaba textul... poate ma insel (are indrumatorul meu o speta similara pe rol... va spun cum se finalizeaza, daca se finalizeaza :) )... oricum am adus asta in discutie doar pentru ca era singurul motiv de anulare care mi-a trecut prin cap la ora asta cu privire la speta (razgandirea nu e motiv!).
In primul rand, legea zice ca persoana varstnica "va fi asistata, la cerere sau din oficiu"... Adica din oficiu cum afla Autoritatea?
Nu exista nicio obligatie de instiintare a Autoritatii de notarul sesizat cu incheierea actului.
Neasistarea nu spune ce efect produce.
Apoi, "la cerere" nu poti sti cum se interpreteaza.
Pe langa astea, ca sa iesim din sfera de interpretare a obligatiei sau dreptului de asistenta, sa cetim legea si sa vedem cat de proasta e; atat de proasta, ca asistarea se face numai pentru acte care duc "la intretinerea si ingrijirea" si nu la altceva.
Iar discutii pot aparea si cu privire la persoane, caci aceasta e o masura de asistenta sociala, deci acest drept de a trebui sa fie asistate se acorda in urma unei anchete sociale. Asa incat, domnul Iliescu nu va putea avea deptul de a fi asista in acest fel, caci isi cam permite avocati...
Si atunci, iar, daca e un drept de asistenta sociala, cat e de obligatoriu sa apelez la Autoritate? Nu ma obliga nimeni, si daca indeplinesc toate conditiile, sa cer ajutor social statului.
Cam astea despre obligativitatea asistentei. Am avut un singur caz, acum 3 ani, la Buftea. Asistenta s-a considerat un drept si dupa recurs... Nu o obligatie fara de care actul nu se putea incheia valabil.
Eram de partea batranei, nu am fost de acord cu sustinerea prostiei ca e nevoie de asistenta si daca batrana are discernamant... Dar seful meu a crezut ca e o carte castigatoare...
Cat despre capacitate, nu cred ca despre capacitate e vorba aici... Daca baba X nu intelege ce act semneaza, neputand discerne intre vanzare si donatie, dar nu e pusa sub interdictie, ea are atunci capacitate, insa nu are discernamant.
Doua chestiuni distincte, ce zici, Liviu? (A, vad ca am reluat o ideea de-ale tale, aia cu intretinerea... :sorry:)
Sa ne spui cu dosarul tau, othellox! Da, va fi interesant sa vedem.
Nu ar putea cere o anulare pe faptul ca pretul e mic? Depinde cat e de mic, fireste... Ca nu a mai venit userul cu amanunte despre asta...