Dna. Crissa va multumesc!!
Niciodata nu am asociat vizitele mele in pauzele mele scolare cu, cadouri!!
Sa ma ierte Dzeu!! Imi vad copilul ( unicul ) doar 5 minute / zi!! Puneti-va in locul meu - puteti merge cu mana goala fara sa-l interbati ce face, ce a mancat, cum se simte???
O puteti numi mama pe acea persoana care returneaza cadoul de Craciun al copilului, acceptat in prealabil in ajunul Craciunului de catre copil?? Sau este mama aceea care-mi permite sa comunic telefonic doar 3 minute pe toata durata vacantei de iarna ( 3 saptamani )??? Si exemplele ar putea continua.....
Si nu in ultimul rand, apropo de psihologii de la protectia copilului - sentinta pe fond s-a pronuntat fara evaluarea psihologica a copilului, desi la dosar exista o cerere a Instantei in acest sens!!!!
Exista psihologi agreati de catre Instanta, neutri fiind de Protectia Copilului??
si eu sunt de parerea colegului meu ...ca si dvs. , ca tata va revine obligatia de a-l proteja pe copil de comportamentul abuziv al mamei....desigur, mai ales in Roamani inseamna lupta in instanta, timp si bani cheltuiti, dar ,va spun din experienta, FUNCTIONEAZA.
din nefericire, probleme dvs nu este singulara, multe mame intelegand sa palteasca politele tatalui prin indepartarea copilului de acesta...si va spun ca singura solutie viabila este sa actionati in judecata pe custodie comuna si schimbarea imprejurarilor...chiar daca nu castigati , in mdo cert, comportamentul mamei se va cenzura , macar de teama consecintelor procesuale..
Stimata dna. av. Antoanela,
Va multumesc pentru raspunsul dvs.
Credeti-ma ca in momentul de fata mama nu mai are niciun fel de scrupule si ar face tot ceea ce-i sta in putenti pentru a ma denigra in prezenta copilului.
Am facut si sunt in continuare dispus sa fac multe concesii, mizand tocmai pe faptul ca va intelege ca copilul nu trebuie monopolizat.
Am sa redeschid cu siguranta un nou proces unde voi cere custodie comuna, iar atunci concesiile mele fata de mama vor lua sfarsit pentru totdeauna!
Tot ceea ce-mi cere se rezuma doar la partea financiara, motivand ca este foarte greu de crescut un copil in ziua de azi!! De acord cu ea, dar am rugat-o de nenumarate ori sa-mi lase si mie copilul macar un week-end pentru a constata acest lucru!! Fara rezultat!! Desi cand avea minora doar 3 anisori, doar eu am stat cu ea timp de 6 luni ( pampersuri, mancare, plimbari, etc ) - am o mare experienta in cresterea si educarea copilului. Este cea mai buna din clasa - " aschia nu sare departe de copac " Simt enorm lipsa copilului meu!
Mai am de asteptat inca 2 saptamani pana cand sentinta va ramane definitiva si executorie.
Va multumesc mult!!
Problema dvs. nu o constituie lipsa unei hotarari judecatoresti, ci faptul ca oricate hotarari judecatoresti ati avea ele vor trebui puse in aplicare sau in executare.
Din ce ziceti dvs. nu are niciun sens sa mai faceti vreun demers judiciar deoarece nu va avea finalitate.
Ramane sa asteptati pana va creste copilul si va intelege...
Daca aveti o hotarare pe care nu o puneti in executare este lipsit de sens sa mai faceti ceva...in afara de a astepta...
Aceasta este concluzia logica care rezulta din cele expuse de dvs.