Daca gasesti un portofel cu un card in el si cu pin cu tot, si te duci la bancomat sa scoti banii pe pe cardul gasit, la ce se incadreaza asa ceva?
Stiu ca un portofel gasit trebuie returnat la politie. Dar banii din portofelul gasit sunt bani gasiti(nu furati), si chiar daca nu returnezi portofelul mare infractiune nu e, probabil amenda ceva (in cazul putin probabil cand se afla si se dovedeste ca X a gasit portofelul lui Y)
Dar acum, daca X gaseste portofelul cu cardul si cu pinul si de duce fuga fuga la un bankomat si scoate banii (in afara faptului ca e mult mai usor de identificat/dovedit fiinca majoritatea bancomatelor au camera video)se considera ca banii care-i scoate din bancomat sunt furati sau gasiti?
Da, J H, ai dreptate, am gresit, insa tot 208 cred ca se aplica; indiferent cum privim problema, fie ca sunt bani, fie ca este un drept de creanta la momentul respectiv, acea valoare tot face parte din patrimoniul proprietarului contului/cardului.
Sunt inca nedumerit, o sa intreb si la scoala.
Acum imi dau seama ca banii din cont nu sunt in posesia proprietarului ci doar cand proprietarul detine asupra sa anumite bancnote cu o anumita serie abia atunci, acele bancnote sunt atat in proprietatea cat si in posesia individului.
Banii sunt prin excelenta bunuri fungibile.
Dar, de exemplu, daca ne imaginam situatia in care unul dintre soti probeaza faptul ca a cumparat biletul castigator la loto cu o bancnota (lucru aproape imposibil) care face parte din bunurile sale proprii (o donatie de la unul dintre parinti spre exemplu), castigul fiind un product al bunului initial nu va intra in comunitatea de bunuri.
Nu e cazul in speta subliniez doar importanta identitatii materiale a bancnotei.
Si totusi !
Titlul III - INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI
Furtul
Art. 208
Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Se considera bunuri mobile si orice energie care are o valoare economica, precum si inscrisurile.
Fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detinerea legitima a altei persoane.
De asemenea, constituie furt luarea in conditiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept.
- bunul e in posesia sau detentia altuia (a bancii ori a detinatorului contului, asta putem lamurii mai tarziu, e o intrebare legata mai mult de teorie, important e ca e).
- cardul + PIN-ul, reprezinta doar cheia, un mod de identificare si chiar daca "banca" inmaneaza suma, bunurile mobile, plata creantei, etc consimtamantul nu exista deoarece exista o eroare asupra identitatii fizice a persoanei.
- gasitorul "cheii" sustrage bunurile "in scopul de a si-le insusi pe nedrept" constient ca nu este proprietar sau ca dreptul de creanta nu face parte din patromoniul sau.
Partea vatamata este oricum titularul contului deoarece ori ii sunt furati banii, ori dreptul sau de creanta asupra sumei respective se stinge.
Domnule avocat Claudiu Lascoschi , eu am o opinie umila, de student in anul 2; in instanta e posibil, daca suma este mica, sa se retina doar 216 asa cum sustineti dumneavoastra.
Legea 365/2002
Articolul 27 - Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos
(1) Efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute la art. 1 pct. 11, prin utilizarea unui instrument de plata electronica, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fara consimtamântul titularului instrumentului respectiv, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 12 ani.
Articolul de mai sus are caracter special si se aplica cu intaietate fata de Art. 208 C.P, incadrarea faptei e alta, dar pedeapsa e identica. Legea e abia din 2002 si carduri, pinuri, bancomate si conturi existau si inainte sa apara si se aplica (cred, banuiesc) 208 C.P. in spete similare.
Daca nu gresesc, la baza rationamentului dumneavoastra sta faptul ca niciunul dintre articole nu prevede o pedeapsa alternativa cu amenda penala sau, altfel spus, ambele articole prevad pedepse mari; minimul de 1 an de inchisoare pare excesiv de mult in speta daca este vorba de o suma mica de bani.
Ramane la latitudinea instantei daca va da dovada de buna-vointa sau nu; daca avocatul va prezenta argumentele date de dumneavoastra iar procurorul nu va da dovada de exces de zel fiind vorba de o suma mica atunci ramanem pe 216 sau cel putin pedeapsa va fi cu suspendare.
Concurs de infractiuni:
Art 216 c.pen – insusirea bunurilor (portofel + card);
Art 27 din L com electronic – introducerea dispozitivului care nu ii apartine si folosirea fara drept a unui cod de acces, adica, efectuarea unei operatiuni financiare in mod fraudulos - tastarea cifrei echivalente pt suma... Cardul ofera titularului posibilitatea de a efectua operatiuni! Abia dupa ce efectueaza operatiunea poate lua bani (adica, operatiunea – ilegala aici - se "transforma” in bani).
Art. 209 lit e) c.pen – banii eliberati de ATM sunt luati si introdusi in buzunarul unui hot, intr-un loc public
Mai ramane doar sa lamuresti ca banii dati de automat, sunt dati, asa ca nu mai pot fi sustrasi! Tocmai din cauza asta exista art 27 din legea aia!
Pentru ca atunci cand automatul da banii, nu este acelasi lucru ca atunci cand cineva sparge automatul si ia banii!
Pentru clarificare vezi si notiunea de "dare" la infractiunea de santaj!
Da bine, si inainte de 2002, inainte sa apara legea respectiva unde crezi ca erau incadrati cei care clonau carduri in Romania si furau zeci de mii de euro ?
Si apropo e exact acelasi lucru atunci cand bancomatul da banii si cand il spargi.
De ce ? Uita-te la furtul calificat, lit. i, "prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase."
Suntem evident in situatia folosirii fara drept a unei chei adevarate... :stunned:
Vointa legiuitorului a fost sa pedepseasca furtul infaptuit prin toate mijloacele posibile; evident ca prin 1968 in Romania nu existau bancomate sau transferuri electronice de bani.
Tocmai de aceea Art. 208 e atat de "cuprinzator"
December, nu trebuie sa faci confuzie intre ceea ce sustine avocatul in instanta in apararea clientului, intre situatia de fapt si de drept corecta din punct de vedere juridic care va fi retinuta de instanta de judecata si pedeapsa cu suspendare care poate fi obtinuta de avocat printr-o motivare in circumstantiere.
Art 27 alin 1 din Legea 365 nu poate fi inlaturat dar finalitatea este aceeasi : aplicarea unei pedepse cu susendare.
Motivarea de la cauza la efect poate fi facuta intr-un mod suficient pentru a se putea obtine o pedeasa cu suspendare.
Finalitatea urmarita de clientul inculpat ar tocmai aplicarea unei pedese cu suspendare, motiv pentru care, din punct de vedere practic se poate ajunge la o situatie similara cu retinerea numai a art 216 c. pen.
Un om care isi angajeaza avocat este preocupat de solutia instantei si nu neaparat de incadrarea judidica a faptei.La randul lor si practicienii sunt preocupati de solutia care se poate pronunta in cazul resectiv.