desi nu prea sunt semne ca usl ar face asa ceva in economie, din ianuarie sa zicem, cu 2/3 in parlament, poate, poate se inspira de aici...
"Un singur scenariu ar ameninta un acord cu FMI si acela ar fi cresterea poverii asupra gospodariilor in loc de taxarea bancilor!"
...
"Un aspect important al politicii Ungariei se refera la faptul ca noi implicam institutiile financiare (bancile) si marile companii in impartirea poverii crizei financiare pentru ca aceasta sa nu cada doar pe umerii populatiei".
...
La Budapesta, dl Orban a spus cu subiect si predicat ca va face tot ceea ce depinde de domnia sa pentru ca Ungaria sa nu ajunga o colonie. La Bucuresti, nu exista vreun politician - indiferent daca de la PDL sau USL - care macar sa pronunte cuvantul colonie, desi Romania se afla mult mai avansata decat Ungaria pe drumul neonorabil spre acest statut, ba chiar a si ajuns acolo! Si politicienii ajuta copios la consolidarea acestui statut, facandu-se pres in fata puterilor coloniale si agentiilor de vanzari ale acestora, pe numele lor institutional FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana.
...
Poate placea sau nu, dl Viktor Orban, premierul Ungariei, dar nu s-ar putea sa nu i se recunoasca acestuia ca, intr-o perioada extrem de complicata pe plan european si mondial, incearca o repozitionare de remarcat pentru tara si natiunea carora le apartine si ca o face nu haotic sau conjunctural, ci dupa un program ce se arata coerent si inchegat. Piese principale din acest program deranjeaza profund pe multi, sunt contra curentului, unele sfidand cutume sau abordari cu eticheta "europeana".
Ungaria a ales sa se indatoreze spre a-si construi autostrazi si alte elemente de infrastructura. Romania a ales sa se indatoreze pentru consum, construind astfel un drum care nu duce nicaieri. Dl Orban a vorbit chiar in Romania despre faptul ca vremurile in care traim sunt unele de infruntare intre state si piete, de retractari de la consumerismul ridicol, vremuri in care Estul ar trebui sa-si gaseasca propriul model de economie si actiune! Ungaria dlui Orban a ales sa intareasca statul, sa-i consolideze pe cat posibil pozitiile economice.
In plina criza, a oprit privatizarile, considerand cele facute pana acum suficiente, a blocat penetrarile externe in punctele nodale si sectoarele strategice, s-a opus programului FMI de a arunca toata ajustarea asupra populatiei, punand la plata intru sustinerea ajustarii bancile, hipermarketurile, telecomul si distributiile energetice, toate servicii publice care fac profituri si in criza si care, nu intamplator, ca si in Romania, au fost confiscate de capitalul strain.
Ungaria s-a decis sa nu mai cante neconditionat in struna multinationalelor vest-europene, considerand ca trebuie si tara sa se aleaga cu ceva din expansiunea acestora pe teritoriul maghiar. Romania, dimpotriva, a ales slabirea statului in plan economic, prin disparitia practic a acestuia. Cedandu-si capitalului strain pozitiile strategice, statul roman a ajuns incapabil de fapt sa deruleze o strategie, in lipsa instrumentelor si parghiilor de actiune.
B-)
Romania-Ungaria, un meci pierdut - Ilie Serbanescu
[ link extern ]