Tulburarea linistii publice

Adam Grecu a scris:

Domn' Lucian,
Cand v-ati adresat pe forum nu stati nimic despre legea care care sanctioneaza faptele de incalcare a unor norme de convetuire sociala..... Domnul consilier a avut amabilitatea sa va aduca la cunostinta despre aceasta lege. Nu ar fi mai simplu sa depuneti o plangere la Sectia de politie de care apartineti, cu referire la acesta lege? Apoi, mai lecturati si dvs. legea, poate va clarificati.
In alta ordine de idei, sa stiti ca chiar ... "merge" , asa ca nu mai stati!

Domn' Grecu,

Recunosc ca nu stiam nimic de legea aia, dar daca acum am aflat si am citit articolul, am voie sa gandesc si eu putin?
Tocmai pentru ca mi se paruse ambiguu si usor de exploatat aceasta ambiguitate am facut acea ulterioara intrebare.

Da' daca ziceti matale ca "merge", asa sa fie, sa dea Dumnezeu.

Cred ca lumea e impartita in 2 tipuri de umanoizi:
1 - oameni, care inteleg ce e civilizatia, bunul simt si intimitatea
2 - bipezi care aspira la titulatura de om, dar calca in picioare totul in jurul lor.
Partea mai proasta ca cea de-a 2-a categorie tinde sa se inmulteasca mai repede, se adapteaza si razbate din ce in ce mai lesne printre cei care sunt macinati de probleme existentiale, ei au datorii la intretinere, uita sa-si plateasca mai mereu facturile la utilitati sau sa ramburseze imprumuturile contractate dar viata lor e o permanenta bucurie, si, ca specie, devine asemenea gandacului negru de bucatarie, greu de exterminat.

Sunt din Bucuresti, am 42 de ani, si de 31 de ani locuiesc impreuna cu familia intr-un apartament proprietate personala a parintilor mei.
De 2 luni, proprietarul apartamentului de deasupra, a decis sa inchirieze unor tineri(studenti) 5 la numar, 3 baieti si 2 fete, care se „pregatesc asiduu” pentru a deveni oamenii de baza ai societatii viitoare. Le doresc pe aceasta cale sa-si implineasca visele, sa devina ce si-au propus, iar cand vor avea propria familie, eventual cu copii sculati din somn de zgomotele produse de vecinii lor, sa-si reaminteasca de tineretea lor tumultuoasa. Am fost si eu copil, adolescent si tanar studios, doar ca atunci militia era altceva fata de politia de azi, erau si atunci scandaluri si discutii cu vecinii si ca se mai faceau chefuri(bairamuri, ceaiuri, pentru ca bunul simt te indemna sa te duci pe la vecini si sa ii rogi frumos sa te inteleaga, ca localurile se inchideau la 22.00 si pentru ca aveai un program riguros de urmat, cel mai tarziu la 8.00 trebuia sa fi la serviciu, dar asta era de 2-3 ori pe an). Mie mi se pare ca prea multa libertate dauneaza, prea multa democratie devine exacerbarea comportamentului violent estompat de cele 9 luni petrecute in pantecul mamei fiecarui animal care a ajuns sa se vrea om, la care au contribuit „caldura si indrumarile parintesti” primilor 7 ani de formare a individului.
De cand s-au mutat aici, viata mi-a fost data complet peste cap: la inceput rasetele si chiotele lor de bucuria noului lor mod de viata, erau insotite si de muzica „doar’ de la 23.30 si pana pe la 4.30 dimineata. Incercand sa comunic amiabil cu ei, am constatat ca refuza sa deschida usa sau sa-mi adreseze vreun cuvant prin ea. Am apelat cu incredere la administratorul scarii crezand ca voi gasi intelegere, dar mi s-a replicat ca nu este gardian sau agent de ordine publica si sa ma adresez politiei. Lucru pe care l-am si facut. Am depus plangeri, sesizari, am sunat la 112 cerand sprijinul politiei, si dupa cateva incercari nereusite in miez de noapte, pentru ca au refuzat sa deschida usa si echipajelor sosite, s-a reusit identificarea si o data amendarea lor, in acest caz dandu-si concursul si administratorul scarii.
Acesti viitori ingineri, economisti, doctori sau ce vor vrea sa devina, si-au zis ca asa nu se poate, si au trecut la fapte mai concrete: trantiri de usi si obiecte scapate pe pardoseala, mutari si trantiri de mobilier, toate insotite evident de chiote si rasete, menite a te trezi pana si din cel mai adanc somn, de la 22.30 si pana la 4.30 dimineata.
Mi-am zis sa nu mai chem politia, sa le bat in teava, poate se linistesc, dar mi-am primit raspunsul lor hotarat prin batai de picior in tavan, iar ceilalti vecini m-au apostrofat ca li se sperie copiii, nepotii si animalele de companie din cauza zgomotului metalic.
Daca zgomotele „de fericire si indignare” produse de ei, nu s-ar petrece noapte de noapte, poate ca n-as fi chemat politia aproape de fiecare data, poate ca din cand in cand as mai fi avut intelegere. Bizar, politistii care vin de vreo saptamana incoace, au concluzionat ca sesizarile mele, nu se verifica la fata locului, pentru ca refuza sa intre la mine in apartament ca sa asculte zgomotele pe care le percep eu, si ca devin eu pasibil de amenda(ceea ce s-a si intamplat pana la urma), pentru apeluri nefondate. Am observat in ultima vreme ca dupa telefonul dat la 112(fie din casa fie de pe strada, la 1.30 sau 2.30 dimineata) si confirmarea ca va sosi un echipaj al politiei, telefoanele tinerilor studenti de deasupra, incep sa sune, iar ei ca prin magie, se potolesc pana la sosirea echipajului, pe toata durata prezentei in bloc a politistilor si cam pentru inca o jumatate de ora dupa plecarea lor, dupa care isi reiau imperturbabil actiunile de tocare marunta si consistenta a nervilor nostri.
Am reusit la un moment dat sa discut cu politistul de proximitate care m-a asigurat ca va veni personal la fata locului,”dar” atat, ca s-a stricat vremea si pe frigul asta e greu sa parcurgi distanta de 2 statii de masina, adica de la sectie pana la locul faptei.
Am ajuns la capatul rabdarii si al fortelor, nu mai stim ce sa facem, ne invoim de la serviciu pentru ca nu putem sta in picioare si ne-a fost taiat din salariu din cauza repetatelor invoiri. eu personal am fost instiintat ca daca nu incetez cu aceste invoiri, va trebui sa-mi caut de lucru.
Nu mai stiu la ce poarta sa bat, nu mai stiu pe cine sa intreb, astept niste sfaturi si o cale de urmat, exceptand vanzarea apartamentului si mutarea in alta parte.
Exista vreo posibilitate de chemare in instanta, de probare a celor spuse de mine, administratorul si ceilalti vecini refuza sa vina la mine in casa pentru a auzi zgomotele infernale ale acestor asa-zisi tineri care invata? Mai adaug de asemenea ca proprietarul e de necontactat(desi de la politistul de proximitate am inteles ca a trecut pe la politie, pentru a le face viza de flotant chiriasilor si conform invitatiei lasate de unul dintre echipaje care "a reusit" sa constate cele reclamate de mine, a incuviintat ca va veni insotit de cei 5, din care doar 3 apar in contractul de inchiriere, atunci cand vor avea toti liber...adica niciodata as zice eu), apartamentul de deasupra lor este aproape nelocuit in ultima vreme(doamna de vreo 70 de ani, singura, se pare ca s-a mutat la fata ei, undeva la casa), iar cel de vis-a-vis de ei, e locuit tot de o doamna singura de vreo 75 de ani, care are dormitoarele pe partea opusa, si ea mai mult plecata pe la copii ei dupa moatea sotului, anul trecut, asa ca am ramas singurii care suntem deranjati.
Va multumesc pentru rabdarea de a fi citit aceste randuri

Nu sunteti singurul in aceasta nenorocita situatie, multe mesaje releva situatii diferite sau asemanatoare, dar toate duc la deteriorarea vietii unei familii.
Legislatia noastra este aproape inexistenta, autoritatile care ar trebui sa se ocupe de monitorizarea calitatii vietii, de monitorizarea activitatii administratorilor si de monitorizarea legalitatii actiunilor conducerilor de asociatii nu au parghii legislative clare si nici destule.
Asociatiile de proprietari sunt lasate de izbeliste, asta in conditiile in care sunt comunitati de oameni foarte diferiti din toate punctele de vedere, iar participarea activa a acestora la rezolvarea problemelor din acea comunitate, fie din lipsa de timp, fie din lehamite, fie din indolenta, fie din rea-vointa, este inexistenta sau lasata pe seama catorva, foarte putini care mai priceputi, care mai nepriceputi si rezultatul depinde foarte mult de hazard. Daca ai norocul sa locuiesti intr-un bloc in care presedintele, administratorul, comitetul se preocupa cu constinciozitate si bunavointa de trebile blocului te poti declara fericit, daca nu.... poti ajunge linistit la balamuc.
Mesajul Dv. este extrem de dezolant. Nu pot decat sa va spun sa consultati un avocat care sa va sfatuiasca ce ar trebui sa intreprindeti, pentru ca din pacate va trebuie dovezi concrete, credibile si multe.
Acei maimutoi de deasupra sunt identificati? Au depus o copie de CI la administrator? Ma gandesc ca ati putea sa actionati in judecata asociatia ca nu se implica. Studiati Legea 230/2007 si HG 1588/2007. Poate gasiti aspecte pe care le puteti folosi in folosul Dv. Acestea doua se gasesc in primul topic din sectiunea aceasta.

Multumesc pt raspuns, adevarat, imi vine sa plang, si chiar plang pt ca unul din vecinii care "nu aud nimic" a sunat intr-o noapte la 112, dupa ce in prealabil sunasem eu si asteptam de 25 de minute sa apara politia, reclamand ca e un nebun care bate in teava, ii deranjeaza, desi inainte pe holul scarii a fost "halimai" cu sticle sparte si injuraturi, de care am fost acuzat eu, pentru ca m-au vazut coborand de la etajul superior cu parul valvoi si ochii impaienjeniti de nesomn, pentru ca le-am batut in usa turbulentilor "tineri studiosi", sa le atrag pt. a nu stiu cata oara, atentia ca nu e normal ca daca vin de la un chef trebuie sa trezeasca blocul la ora 3.30 dimineata.
Dar asta e, mi-am luat-o, sunt fericit ca am vazut ce vecini am. Sper ca exista o lege a compensatiei, fie ea si pe lumea cealalta.
Am lipit afise cu legea 91/1991 - reactualizata 2008, si au fost "incizate" din toate directiile, mai mult, am fost instiintat printr-un post-it pe usa de la intrarea in apartament ca, citez "in baza legii pe care doresti s-o faci tu, locatarii va aduc la cunostinta ca sunteti pe dinnafara...." chiar asa e scris cu litere de tipar, cu cunostinte temeinice de limba romana, demne de un viitor cadru caruia unul ca noi, oamenii normali si de rand, isi va incredinta viata, copilul sau banii.
Mi-e sila sa mai traiesc in propria casa, mi-e rusine ca imi ascund ochii incercanati de nesomn cand ies din casa si ma acopar cu servetelul pe fata, tusind inchipuit, ca sa nu vada lumea ca sunt nebarbierit(in metrou sau tramvai), la masina am renuntat, dar putrezeste cuminte in parcare, chiar daca sunt cu ratele de leasing la zi, service si polite de asigurare platite, dar incep s-o redescopar ca ultim refugiu.
Multumesc inca o data si ca ultima ciudatenie aflata azi la sediul sectiei 21, politistii refuza sa-mi acorde accesul la procesul verbal, sau la identitatea acestor "studenti eminenti".
P.S. Totul se petrece in Bucuresti, sector 6, cartierul Militari, str. Lujerului nr.2, in zona din apropierea supermaket-ului Cora Lujerul

Gata cu plinsetele! Trecem la actiune.
Nu va mai invoiti de la munca si luati-va de la prima farmacie niste dopuri de urechi pentru cat va mai dura pina rezolvati situatia.
Am cateva sfaturi pentru dvs.
1. Inscrieti-va rapid in audienta la seful sectiei de politie si depuneti un document in care povestiti succint ce se petrece. Nu plecati de acolo fara numar de inregistrare la acel document.
2. Scrieti la Ministerul de interne o scrisoare pe care o trimiteti cu confirmare de primire sau pe internet in care spuneti cu ce va confruntati si cereti raspuns in termen legal.
3. Cum spune doamna Elga, contactati un avocat si lamuriti treaba
4. Aflati numele si adresa proprietarului pentru a-i trimite urgent o notificare prin care sa-i solicitati evacuarea chiriasilor pentru motivele x, y, z, si amenintati subtil cu fiscul
5. Scrieti la presa povestind despre cum "ajuta" politia romana cetatenii!
Nu va lasati!

Nu va suparati, va trece. Mie simbata vecinii mi-au pus o pisica moarta la usa pentru ca am indraznit sa spun ca au zgariat liftul carindu-si peretii din casa.
Nimeni in aceasta tara nu face nimic daca nu-i fortam. Din pacate.
Pacat ca ne-am nascut aici.
Aici ar merita sa ramina doar astia, sa se lupte intre ei.