@andreigrigoriu
Hmmm. eu cred ca democratia (entre deux, democratia nu s-a nascut in Grecia decat cu numele. Armatele habotnice ale lui Cormwell sunt stramosii actualei democratii liberale) trebuie sa fie mai mult decat povestea aceasta cu majoritatea care apara valoarea stramoseasca a religiei. Exista dovezi clare ca acum 15.000 de ani stramosii nostri erau cat se poate de canibali dar nimanui nu-i trece prin cap sa pastreze traditia aceasta. Vreti si alte exemple de traditii abandonate? Xenofobia, antisemitismul, pedepsirea celor care se declarau atei. etc. etc. etc.
andreigrigoriu a scris:
.. dacă majoritatea este religioasă, afișarea religiei este o formă a democrației. Asta nu înseamnă bigotism, habotnicie, Ev Mediu, ci valori comune.
Asadar, intr-un stat ipotetic format din trei lupi si o oaie, dupa ce se voteaza democratic si se stabileste prin acest procedeu ca majoritatea este carnivora, lupii pot manca in mod democratic oaia?
:O
D-voastra scrieti ca sunteti crestin. Foarte bine. Prietenul meu Umar ben Ibrahim este musulman - cu toate ca e si sceptic - iar un alt prieten, Mordechai Buxbaum, este evreu. Religia fiecaruia este problema lor. Insa daca Umar vrea sa vada scris pe peretele clasei in care invata fiul sau "lā ʾilāha ʾillā l-Lāh, Muḥammadur rasūlu l-Lāh" iar Mordechai tine neaparat sa fie afisata Mogein Dovid impreuna cu versurile din "Shema Israel", nu mai suntem prieteni.Fiecare trebuie sa inteleaga ca libertatea lor merge pana acolo unde se intalneste cu libertatea mea si pot sa le respect convingerile cat timp le pastreaza intr-o forma privata.
Un ultim argument impotriva pledoariei d-lui Wailer si a deciziei Curtii:Exista locuri in care dreptul nu are vocatie iar exemplul cel mai simplu sunt hotararile care ne afecteaza numai pe noi (cineva hotaraste sa-si tatueze o cruce pe piept) si credintele si convingerile noastre. Oriunde este vorba despre o problema de constiinta ori de o convingere, statul modern nu trebuie sa intervina pentru ca ceea ce ocroteste in mod constitutional statul este
relatia sociala,
nu convingerea. Daca nu exista relatii/raporturi sociale, nu poate exista nicio interventie. Insa, in cazul in care o majoritate afiseaza simboluri religioase in locuri publice motivand ca fie crede in ele, fie le pastreaza ca traditie, apare un raport social in care subiectul activ "majoritatea" forteaza subiectul pasiv "minoritatea" sa faca ceva ce aceasta nu doreste iar majoritatea nu are drept sa o oblige: sa vada simboluri religioase in locurile publice.
NU inversati afirmatia de mai sus si NU puneti semnul egalitatii intre "expunerea simbolurilor religioase" si "neexpunerea niciunui simbol religios" pentru ca nu sunt deloc egale. Statul nu are niciun drept sa ocrotesca traditia majoritar ortodoxa ori traditia crestina pentru ca asa ceva nu apare deloc in Constitutia Romaniei. Singurele simboluri care pot sa apara in scoli, ca simboluri nationale, sunt cele din art. 12 din Constitutie.
Nici actul constitutiv al Italiei nu continea o astfel de norma si asta este tragedia d-nei Lautsi. Ceea ce d-na Lautsi, care are ghinionul de a fi finlandeza, nu a inteles este faptul simplu si de notorietate ca in tarile latine, spre deosebire de tarile nordice, ceea ce scrie in constitutie e un lucru iar ceea ce se intampla in realitatea juridica e cu totul alt lucru,
acest din urma lucru fiind stabilit la mica intelegere intre politicieni, grupurile economice dominante si grupurile sociale dominante in vederea alegerilor Iar in Romania, ca si in Grecia, pe primul loc intre grupurile sociale dominante se afla Biserica ortodoxa.