Raspunderea notarului fata de actele notariale intocmite

In situatia in care un notar nu isi indeplineste atributiile corect fata de cetateni, acesta va raspunde, in primul rand, UNNPR. Acest lucru este reglementat prin Legea nr.36/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare!

Multumesc tuturor pentru raspuns.
Cu toate ca nu s-a citit bine si s-au dat raspunsuri pripite, am inteles ca trebuie apelat la UNNPR pentru a se constata vinovatia notarului care Putea sa sesizeze falsul in declaratii, dar nu a facut-o. Ramane de vazut de ce a facut acest lucru si cu ce scop.

@Patrick

"Prima procura este data celei de-a doua sotii cu care este casatorit." Va rog, inainte de a da sfaturi sa cititi cu atentie mesajele. Va multumesc.

Sa aveti cu totii parte de un Paste Fericit !

:)
Îmi cer scuze pentru neatenție...

Totuși, din păcate cei de la UNNBP vă vor confirma faptul că notarul nu are nici o vină și nu răspunde în nici un fel în acest caz.

Pentru încheierea unei imputerniciri nu este nevoie de prezența persoanei împuternicite în fața notarului ci doar a celui care împuternicește și a acordului de voință a acestuia.
Deci orice persoană poate împuternici pe oricine dorește pentru a-i vinde un bun fără ca cel împuternicit să vină în fața notarului.

Notarul a încheiat prima împuternicire conform voinței soțului care i-a prezentat datele primei soții (probabil cu intenția ca actuala soție să nu se poată folosi de ea, dar asta nu e vina notarului). Notarul a încheiat actul pe care soțul l-a semnat în fața sa, deci e un act valabil care consfințește voința soțului. Oricând soțul va declara că actul pe care l-a semnat a fost conform intenției lui.

Faptul că soțul a „dat” această împuternicire celei de-a doua soții și aceasta nu a observat (din neatenție) nu este nicidecum vina notarului. Este de fapt o șmecherie făcut de soț, pentru ca soția actuală să nu poată vinde în numele lui.

Despre „falsul în declarații” cu atât mai mult nu poate fi vorba. Soțul a declarat în fața notarului că vrea să facă o împuternicire pentru fosta soție, împuternicire care i-a fost intocmită de către notar.

Faptul că a doua soție ar fi vrut altceva este altă poveste. Aceasta trebuia să se uite ce scrie pe împuternicirea primită de la soț înainte să încerce să facă vânzarea în numele lui.

Sărbători Fericite! tuturor și multe bucurii alături de cei dragi. :)

Patrick_ a scris:

:)


Despre „falsul în declarații” cu atât mai mult nu poate fi vorba. Soțul a declarat în fața notarului că vrea să facă o împuternicire pentru fosta soție, împuternicire care i-a fost intocmită de către notar.

Faptul că a doua soție ar fi vrut altceva este altă poveste. Aceasta trebuia să se uite ce scrie pe împuternicirea primită de la soț înainte să încerce să facă vânzarea în numele lui.

Sărbători Fericite! tuturor și multe bucurii alături de cei dragi. :)

Domnule draga, vad ca tot nu ati citit cum trebuie mesajele. Va rog, recititi totul.
Cum va inchipuiti ca procura trimisa prin posta ii era inmanata altei persoane? Si cititi si mai sus, am spus ca nu fostei sotii i-a facut procura (nici macar una) ci actualei.
Revenind.
Facem un exercitiu ca altfel nu se poate.
Dumneavoastra sunteti Marin, sotul.
Tanta este prima sotie de care ati divortat sa zicem in 1997.
Maria este cea de-a doua sotie cu care v-ati casatorit sa zicem in 2003.

Va duceti la notar si o imputerniciti pe Maria, dar depunand o copie dupa hotararea de divort cu Tanta si spunand ca sunteti divortat.

Maria observa greseala la notar (doar are incredere in Marin) exact in ziua in care a primit-o si trebuia sa fie la notar cu cumparatorul.

Maria ii cere o alta procura (tot pentru ea - ca sa ne intelegem) in care Marin sa spuna ca este casatorit (ea nu se stia divortata de el si nici nu este).

Marin ii face procura, dar depune tot la acelasi notar certificatul de casatorie cu Maria.

İa uitati-va acum la datele din care reiese falsul in declaratii.

Sa zicem
prima procura este datata 03.112011.
Hotararea de divort cu Tanta - 1997
A doua procura 06.11.2011
Certificat de casatorie cu Maria - 2003.

Notarul nu trebuia sa observe, fiind acelasi si diferenta de numai trei zile (nu avea cum sa uite) ?

İdentitatea nu este cu \"nume si prenume, stare civila\"?
Deci a declarat in fals asupra identitatii sale?

Va rog domnule Patrick, cititi cu atentie cand mai dati sfaturi, dar exista persoane care iau de bune sfaturile si ajung sa greseasca.
Sper ca acum sunteti lamurit pe deplin, pentru ca nu stiu cum sa mai explic. Poate ca este o situatie inedita si nu se astepta nimeni la asa ceva.

Oricum, politia a spus ca in acest caz este vorba de fals in declaratii.
Dar notarul nu are nici o vina?

Sper sa intelegeti acuma.

D-voastră nu înțelegeți că starea civilă sau hotărârea de divorț nu au nici o legătură cu împuternicirea de a vinde un bun al altuia.

Împuternicirea se putea face pentru fosta soție, actuala soție, o rudă, un vecin sau oricare altă persoană.
Dacă te duci la notar cu datele persoanle ale unui vecin (de exemplu), notarul va face o împuternicire prin care acel vecin poate să-ți vândă casa, dacă asta vrei și dacă îți dai consimțământul prin semnătură în fața notarului. Cel care semnează împuternicirea ia cunoștință cu privire la conținutul acesteia și la datele celor înscrise în acel act.

Cu privire la starea civilă, ca element de identificare a persoanei fizice, trebuie să știți că nu există, din punct de vedere legal, starea civilă de „divorțat” ci doar cea de „căsătorit” sau „necăsătorit”.

Faptul că „poliția a spus că este vorba de fals în declarații” nu are nici o relevanță până nu veți vedea vreun act întocmit de poliție (eventual o rezoluție de începere a urmăririi penale).

În fine...

Dacă aveți siguranța că este chiar așa cum susțineți... nu mai aveți nevoie de acest forum. Mergeți la poliție, la UNNBR sau oriunde altundeva și vă veți lămuri într-un final. ;)