Contract vanzare cumparare teren - act sub semnatura privata

anona1963 a scris:

Am avut aceasta discutie cu domnul Jura Cristian, autor de tratat in materia Teoriei Obligatiilor, si am primit raspunsul conform caruia, instanta nu poate forta transferul de proprietate in defavoarea proprietarului intr-o astfel de situatie dar poate impune daune interese, considerand acel document olograf o promisiune de vanzare.

Vedeţi unde este marele meu avantaj? Eu prefer monologul :hm:

Altfel, toată simpatia pentru domnul Jura, specializat, din cîte înţeleg, în drept internaţional public.

Dar, cu toată simpatia de mai sus, sfatul meu este să încercaţi clasicii. Nu zic să vă întoarceţi în timp, Alexandresco e prea departe, ci să ţineţi aproape de, să spunem, Francisc Deac.

Multumesc pentru interesul de a ne acorda explicatii in ceea ce priveste aceste amanunte. Sunt multe probleme de drept unde neclaritatea isi face loc in mintea mea, dar si volumul de informatii primite, intr-un timp relativ scurt, este mult prea mare. Sper ca din anul 3 sa le coroborez cu practica si in acel moment, probabil vor incepe sa se clarifice intr-un mod mai rapid si mai placut. Sarbatori fericite si sa ne auzim cu bine peste cel putin o saptamana!!!:beer:

themis a scris:

Pentru a lămuri chestiunea în discuţie, cel mai nimerit lucru este acela de a apela la textul legii:

NCC

Înscrierea drepturilor tabulare
Art. 896
Acţiunea în prestaţie tabulară
(1) În cazurile în care cel obligat să transmită, să constituie ori să modifice în folosul altuia un drept real asupra unui imobil nu îşi execută obligaţiile necesare pentru înscrierea în cartea funciară, se va putea cere instanţei judecătoreşti să dispună înscrierea; dreptul la acţiune este prescriptibil în condiţiile legii.

Credeți că o parte dintr-un contract nul absolut este „obligată” să exedcute vreo prestație stabilită de acel act?

Și totuși dacă vedem prevederile art. 1260 referitoare la conversiunea contractului nul vedem că se va ține seama de voința părților de la momentul încheierii contractului și nu de la momentul în care una dintre părți invocă instituția conversiunii actului.

Art. 1260. Conversiunea contractului nul
(1) Un contract lovit de nulitate absolută va produce totuşi efectele actului juridic pentru care sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege.
(2) Cu toate acestea, dispoziţiile alin. (1) nu se aplică dacă intenţia de a exclude aplicarea conversiunii este stipulată în contractul lovit de nulitate sau reiese, în chip neîndoielnic, din scopurile urmărite de părţi la data încheierii contractului.

După părerea mea e destul de greu de dovedit că părțile aveau intenția clară la încheierea contractului cu privire la faptul că exclud posibilitatea conversiunii acelui contract.

Stimate Patrick_, am pornit de la premisa că actul este nul în privinţa formei (neîndeplinind, sub acest aspect, condiţia formei autentice prevăzută pentru validitatea contractului de v/c) şi că îndeplineşte condiţiile de fond.

Mă întreb ce altă intenţie vor fi avut părţile la momentul încheierii actului, alta decît aceea de a înstrăina şi de a încasa preţul stabilit (vînzătorul) respectiv de a plăti preţul şi de a dobîndi proprietatea imobilului (cumpărătorul). Vor fi stipulat ei vreo convenţie de înlăturare a conversiunii? Nu cred. După cum nu cred că ar fi aplicabilă teza a doua din art.1260(2) citat de domnia voastră.

Desigur, supoziţii încap cît cuprinde, mai ales că discutăm despre un înscris pe care nu l-am citit. Eu am pornit de la presupunerea că singurul viciu al actului este lipsa formei autentice.

Iar discuţia s-a purtat în jurul ideii lansate de unul dintre comentatori, potrivit căreia instanţa nu ar putea pronunţa o hotărîre în favoarea promitentului cumpărător pentru simplul motiv că nu îl poate obliga să vîndă pe promitentul vînzător care, între timp, s-a răzgîndit.

O seară plăcută în continuare.

Ceea ce vroiam să spun e că nu cred că se poate rezolva problema cumpărătorului printr-o acțiune în prestație tabulată având la bază un contract de v-c nul absolut (indiferent că e vorba de forma sau de fond tot nul absolut e).
În schimb se poate încerca o acțiune bazată pe conversiunea contractului de c-v nul absolut în antecontract și obligarea vânzătorului la îndeplinirea obligației printr-o hotărâre ce ține loc de contract autentic.

Se pare că pe NCC conversiunea operează destul de ușor. Adică dacă nu se prevede în acel înscris eliminarea posibilității conversiunii actului respectiv, aceasta va opera la cererea uneia dintre părți chiar dacă cealaltă parte se opune. Practic, intenția de a elimina posibilitatea conversiunii din momentul încheierii actului este imposibil de dovedit dacă nu este stipulată expres în acel act.

Din câte rețin, pe vechiul cod era necesar acordul părților și în momentul invocării conversiunii.