Raspunderea legala a traducatorului

Un traducator poate fi verificat de alt(i) traducator(i) sau printr-o exepertiza de specialitate care sa confirme sau sa infirme traducerea sa.Aceasta intr-un cadru procesual sau de cercetare penala.Cand cineva angajeaza un traducator care nu are cum sa traduca cuvinte intraductibile(materiale de constructii care nu au sinonime lingvistice),daca nu este de meserie si inginer sau specialist in domeniul cautat,atunci traducatorul le reproduce cum sunt scrise si in mod normal solicita parerea unui specialist,fie el,fie beneficiarul traducerii..Rolul traducatorului este acela de a asigura o traducere literala,detaliile tehnice revin ,logic, unui specialist.De altfel este normal cand un traducator efectueaza o astfel de traducere,prin contractul de prestari servicii sau de angajare sa isi stabileasca competentele.In afara de legea-lege cunoscuta de toti exista si o lege a bunului simt ,care nu trebuie sa execeada cadrul legal.Este ilegala cumva verificarea traducatorului prin alti traducatori sau prin alte mijloace de probatiune prevazute de lege ? Este ilegala flosirea unui specialist pe langa traducator pentru a solutiona problemele tehnice intraductibile sau pentru a mentiona eventuali inlocuitori din punct de vedere tehnic?Este ilegala inserarea in contractul de prestari servicii sau in cel de angajare a unor clauze exoneratoare pentru traducator ?La randul meu va adresez,cu respect,o intrebare: Exista cumva un cadru legal care sa interzica un astfel de scenariu ?Daca cineva il gaseste,eu imi scot palaria cu respect ! Un principiu de drept spune ca ceeace nu este interzis in mod expres de lege,este legal.Un traducator poate raspunde in fata legii pentru traducerile facute,mai ales cand nu exista clauze exoneratoare in contractul sau ,sau atunci cand omite sa afirme ca anumite cuvinte ,expresii cu conotatie tehnica(intraductibile in aceasta situatie) ,in cauza de fata,exced competentei sale.
Reglementari:
art.249 c.pen;art.167 c.pr.civ;art.67 c.pr.pen:art.10 cod.muncii;art.998-1000 c.civ.;contract prestari serv.etc.

Eu nu v-am contrazis in niciun mod, insa avem de-a face cu o lipsa a reglementarii (deoarece cred ca vorbim in primul rand de raspunderea civila, nu de cea penala). Premisa este insa ca traducatorul trebuie sa transpuna o idee in traducere, iar nu cuvinte insirate (ceea ce poate face si google translate sau babelfish). Prin urmare, nu as spune chiar ca traducatorul trebuie sa traduca literal, deoarece de multe ori (si ma refer in principal la traducerile juridice, insa cred ca e la fel si in alte specialitati) prin traducere literala se pierde tocmai sensul special al traducerii. Sunt de acord ca ar fi nevoie de un specialist, dar cum poate specialistul netraducator sa se pronunte asupa oportunitatii corelarii unor termeni? Specialistul isi stie meseria/profesia, iar nu sensul cuvintelor respective in alta limba. Un specialist intr-o profesie nu poate fi si un specialist in traducere. Iar daca exista specialisti in traducere, atunci sa faca ei traducerea si sa ii invete si pe altii. Eu sincer nu cred ca putem disocia intr-atat niste cuvinte de traducerea frazei intregi, dupa cum ati sugerat dvs. Cel putin in domeniul juridic nu se poate, poate ma insel cu privire la alte specialitati.

Andreea Lisievici a scris:

Eu nu v-am contrazis in niciun mod, insa avem de-a face cu o lipsa a reglementarii (deoarece cred ca vorbim in primul rand de raspunderea civila, nu de cea penala). Premisa este insa ca traducatorul trebuie sa transpuna o idee in traducere, iar nu cuvinte insirate (ceea ce poate face si google translate sau babelfish). Prin urmare, nu as spune chiar ca traducatorul trebuie sa traduca literal, deoarece de multe ori (si ma refer in principal la traducerile juridice, insa cred ca e la fel si in alte specialitati) prin traducere literala se pierde tocmai sensul special al traducerii. Sunt de acord ca ar fi nevoie de un specialist, dar cum poate specialistul netraducator sa se pronunte asupa oportunitatii corelarii unor termeni? Specialistul isi stie meseria/profesia, iar nu sensul cuvintelor respective in alta limba. Un specialist intr-o profesie nu poate fi si un specialist in traducere. Iar daca exista specialisti in traducere, atunci sa faca ei traducerea si sa ii invete si pe altii. Eu sincer nu cred ca putem disocia intr-atat niste cuvinte de traducerea frazei intregi, dupa cum ati sugerat dvs. Cel putin in domeniul juridic nu se poate, poate ma insel cu privire la alte specialitati.

Eu ma refeream la specialistul care in urma traducerii, facute de traducator poate afirma din ce poate fi compus amestectul de mortar cu nisip si alte elemente sau cu ce poate fi inlocuit acesta la o eventuala lucrare,cuvantul reprezentand materialul respectiv ,nefiind traductibil in alta limba(acesta era un exemplu).Este suficient ca "ajutorul" traducatorului sa fi lucrat candva cu acel material.Mai dau un exemplu,spert sa fie lamuritor,desi nu stiu daca este cel mai fericit:traduceti dvs.in limba germana "plasa de rapit".Nu este vorba despre contextul traducerii,ci de terminologie tehnica intraductibila
In civil,cred ca art.999 si 1000 al 3 c.civ. se pot referi si la eventuale prejudicii aduse printr-o munca defectuasa a traducatorilor.
In lipsa altor reglementari le folosim sau le adaptam pe cele existente.
Aceasta este opinia mea !
Daca aveti alta parere va rog expuneti-o,"contracdictia naste progresul"...Poate o propunere de lege ferrenda:hm:

Pai din ultimul dvs mesaj inteleg ca de fapt traducatorul ar insera traducerea explicatiei date de specialist in dreptul termenului netradus, ceea ce difera fata de ce ati afirmat mai sus.

Bineinteles ca traducatorul raspunde pentru prejudiciile cauzate in temeiul general, art. 998-999 C.civ. Discutia era despre posibilitatea dovedirii uneia din conditiile repararii prejudiciului, si anume culpa. Atata vreme cat nu exista obligatia legala ca traducatorul sa apeleze la un specialist (nu vorbim aici de ce prevede special contractul, ca de multe ori nu se face vreun inscris), discutam despre posibilitatea angajarii raspunderii traducatorului pentru ca a tradus, vorba dvs, literal sau cat de bine a nimerit el, in loc sa insereze sensul tehnic de specialitate. Pana la urma eu cred ca trebuie sa avem in vedere si culpa in eligendo a solicitantului traducerii - mai exact, si acesta trebuia sa caute un traducator profesionist pentru ce ii trebuie lui, iar nu unul care in mod obisnuit face altceva.

Dupa cum s-a mai spus mai sus, obligatia traducatorului este de diligenta, iar nu de rezultat, astfel incat pentru angajarea raspunderii lui trebuie dovedit tocmai ca nu a depus diligenta necesara (cea obisnuita in profesie, nu exagerata) pentru a traduce corect. De aceea spuneam de culpa grava (adica o greseala, grava, evidenta, de ex a tradus un termen in altul fara legatura sau care lasa fara sens fraza) si intentie (adica traducatorul in mod voit a tradus gresit).

Perfect adevarat,cu un singur amndament,traducatorul nu cunoaste terminologia tehnica privind materialul,de aceea prin raport catre angajatorul sau,face apel la cunostintele tehnicianului.Tot asa traducatorul poate insera termenul ,cum este el in lucrarea originala,aratand motivele angajatorului ,astfel ca il obliga pe angajator sa gaseasca pe cineva care sa ii explice ce este de fapt acel material sau cu ce poate fi inlocuit.