Supravegherea copiilor nu inseamna vizionarea unui film cu ei de la o distanta de la care nu se poate interveni. Supravegherea copiilor inseamna posibilitatea de interventie in cazul; in care acestia ar pati ceva, nu filmulete de pus pe net.
Cum nu e probabil prima daca cand copiii raman cu dv. si cum nu i-ati traumatizat, ca altfel ii ducea pana acum tatal responsabil la psiholog, camerele acelea nu fac decat sa va invadeze intimitatea. Nu exista loc de-ntors prea mult, poate sustine orice.
Dezdaunare poate cere numai daca stricati instalatia. Dv. puteti cere dezdaunare numai daca dovediti un prejuduciu. Care e greu de dovedit, pentru ca in 2-3 zile de sistem de supraveghere e putin probabil sa fi dezvoltat traume majore.
Daca s-ar acorda daune si pentru ce nu s-ar dovedi... unde am ajunge?
Doamna proastasatului, va rog nu mai interveniti cu expuneri de alte subiecte, sunt offtopic; creati un subiect nou. Cazul e mai simplu decat acesta, insa discutiile ar incarca un topic in care doamna irinavasiliu cauta raspunsuri reale si imediate.
Multumesc.
Multumesc pentru ajutor!
Asa este, copiii au stat mai mult cu mine, din 2006, an din care dl. merge la munca in strainatate. In prezent, eu duc copiii la psiholog, pentru a compensa traumele produse de traversarea prin perioada divortului. Din fericire, am inceput din timp si terapia chiar functioneaza. Copiii au fost marcati de aparitia acestui sistem de supraveghere, in timp ce eu eram la serviciu, (adaugata peste alte limitari de relationare cu ceilalti copii, ai vecinilor si cu vecinii insisi). Considerand si eu ca e o grava invadare a intimitatii, am oprit functionarea acestuia, imediat ce tatal a parasit locuinta, prin deconectare de la sursa de curent, fara a-l distruge. Reactia copiilor a fost una de usurare (baiatul chiar a marturisit ca evita sa iasa din camera sa, pentru a nu mai fi in raza de actiune a uneia dintre camerele video).
Imediat ce sotul a avut acces la internet si a constatat nefunctionalitatea instalatiei, a inceput sa sune la copii, des si insistent. A refuzat nepoliticos sa discute cu mine la telefon, ca sa-i explic actiunea mea. Mie mi se pare o alta incercare de intimidare si de presiune asupra copiilor. (E complet irational sa refuzi sa vorbesti la telefon cu celalalt partener, cu care vei exercita autoritate comuna asupra copiilor!). I-am trimis un mail de informare cu actiunea mea si motivatia acesteia.
Ca masura de sprijin legal, am inaintat sesizari la Autoritatea Tutelara si la DGASPC, caci urmaresc sa obtin o stopare definitiva a functionarii acestui sistem si nu doar cate o luna, cat lipseste dumnealui din tara, cel putin pana la finalizarea divortului.
Inteleg ca, in instanta, a cere oprireaacestui tip de supraveghere e o procedura de durata si cu finalitate incerta. Deocamdata, avem momentan liniste, timp de o luna de zile...si caut solutii practice.
Doamna draga, cititi si legea violentei domestice, in baza careia, in functie de situatie, puteti obtine sau nu, un ordin de protectie. Printre formele de violenta domestica se numara si cea psihica/emotionala. Consultati legea si un avocat. Va recomand sa aveti in vedere si intrarea in vigoare a Noului Cod Penal, cu referire la infractiunile de hartuire prevazute de art 208, respectiv, art 226, de violare a vietii private. succes.
Doamna, consultati un avocat, nu aveti unul in dosarul de divort? Eu asa am presupus.
Solutie practica: oricand este acasa orice membru de familie poate deconecta sistemul fara a-l deteriora. O poate face si un copil, depinde de varsta. Domiciliati acolo, asta e. Nu va ajuta sa cheltuiti mai multi bani si nervi in alt proces...
Despre discutia la telefon: nu e irational sa nu vrei sa vorbesti cand esti nervos, chiar e indicat; evitarea conflictelor deschise in perioada de divort duce la o relatie mai calma pe termen lung in exercitarea autoritatii comune, e mai bine si e mai bine in special pentru dv. Nu-l provocati, evitati-l cat puteti de mult, o sa va ajute in timp.
Relatiile interumane se definesc de la inceput, din primele saptamani si se repun pe baze noi la fiecare trauma relationala. Adica la divort, relatia se renegociaza, se restabileste, urmand ca in viitor, cu precizie de ceas, sa se desfasoare in cerc. De exemplu: cearta, ignorare, razbunare, impacare. E un exemplu de cerc.
Lipsa de certuri, tipete si alte chestiuni dramatice poate duce la o relatie temperata pe termen lung, ceea ce e bine, mai ales pentru copii si femeie. Cercul acesta se formeaza prin contributia tuturor celor implicati in relatie, deci nu depinde numai de dv. Totusi, uneori, cu ajutorul unui psiholog, o puteti manipula intre anumite limite spre avantajul dv.
Multumesc, doamna Avlil, pentru sfaturi si gandurile bune!
E adevarat ceea ce spuneti dvs. mai sus, in cea mai mare parte.
Da, il putem deconecta, dar doar cand sotul meu e plecat la slujba. Altminteri, sunt sigura ca il va repune in functie, iar deconectarea nu se face de la un intrerupator. A ingreunat accesul cat a putut. Iar un joc de genul o luna-functioneaza, o luna-nu functioneaza, nu e usor de suportat nici de catre copii, nici de catre mine. Dar sper ca va inceta, daca se pronunta divortul...
Probabil asa a judecat si avocatul meu, caci e de aceeasi parere ca si dvs. Important e cu cine raman copiii si unde vor locui.
Despre discutia la telefon...a refuzat atunci (fiindca era nervos, poate), insa nu a ratat ocazia sa ma jigneasca verbal. Starea de lipsa de comunicare e ostentativa, dureaza de mult si asa intentioneaza sa o pastreze, adica: suna doar la copii, iar atunci cand acestia nu sunt atenti la telefon, suna la bona. Niciodata la mine.
Eu incerc sa creez o relatie temperata, care sa poata fi imbunatatita pe termen lung, insa cred ca faza psihologica in care se afla inca este de revolta si furie si nu pare sa se schimbe deocamdata.
Nu cunosteam fazele renegocierii relatiei, despre care ati explicat mai sus, in general e o tensiune mocnita, nu mai izbucnim mereu in tipete, dar exista comentarii ironice, bombaneli...nu-mi dau seama cum se reaseaza relatia...Si in acest aspect, astept finalizarea divortului. Mergem la psiholog, eu si copiii si sunt sigura ca totul se va sfarsi cu bine.
Apoi va urma partajul...
Pagina 7 din 7
Du-te la pagina
1
...
3
4
5
6
7