Angajatorul a emis o decizie de concediere disciplinara, cu art. 61 lit. a C. Muncii. Angajata a depus contestatie in instanta impotriva deciziei de concediere, insa nu si-a motivat contestatia, specificand ca motivele le va depune la prima zi de judecata. In mod normal stiu ca societatea ar trebui cel tarziu in prima zi de judecata sa depuna intampinarea, iar in intampinare trebuie sa raspunda la toate capetele de cerere. Se poate ca in prima zi de judecata societatea sa solicite termen pentru studiu sau ceva de genul asta? Altfel pe ce baza ar putea scrie intampinarea?
Codul muncii Articolul 287
Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Prima zi de infatisare e ziua in care partile legal citate pot pune concluzii.
Nu se afecteaza cu nimic acele prevederi legale.
@grace_r
Nu ştiu, întrebarea mea era mai degrabă speculativă. Doream să văd în ce fel această regulă specială a dreptului muncii se poate împăca în practică (şi în teorie) cu regulile din codul de procedură civilă.
Este vorba despre o derogare de la principiul de drept comun, conform caruia cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca ( art. 1169 Cod civil). Fiind o norma derogatorie, speciala, cea din Codul muncii, se aplica cu prioritate, astfel incit in aceste litigii cel ce face o afirmatie, reclamantul ( salariatul contestator) va avea cistig de cauza atita vreme cit piritul ( angajatorul ) nu face probe in sensul de adovedi legalitatea si temeinicia actului contestat. Am avut ocazia sa cistig tot ce am cerut in instanta de dreptul muncii, tocmai pentru ca angajatorul nu a facut nici o dovada, nu a depus nici un act la dosar.
De la regula înscrisă în art.1169 C.civ., legea stabileşte şi o altă excepţie . Astfel, art.287 C.mun. prevede că : „Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare”. Această excepţie este instituită în scopul ocrotirii angajaţilor şi organizaţiilor sindicale, atât faţă de poziţia lor în proces cu angajatorul, cât mai ales faţă de împrejurarea că deciziile pe care le poate lua acesta din urmă (de imputaţie, de desfacere a contractului de muncă etc.) fac dovada în justiţie până la proba contrară.
Deşi Codul muncii se referă numai la conflictele de muncă, consider că excepţia prevăzută de art.287 C.mun. se aplică tuturor litigiilor de muncă , întrucât acest act normativ reprezintă dreptul comun sau legea generală în materia dreptului muncii. Aşadar, în dreptul muncii regula este că sarcina probei îi revine angajatorului, indiferent de poziţia pe care acesta o are în proces, iar dacă el nu reuşeşte să facă dovada temeiniciei şi legalităţii măsurii luate, angajatul va avea câştig de cauză .