Vreau sa plec de acasa

Mi se par strigatoare la cer anumite raspunsuri, exceland cu cele care incununeaza "plecarea de acasa".

Sfatul meu personal,cu toate ca nu va fi pe placul tau , este de a iti asculta parintii.
In sine, ca si persoana care la vremea lui a trecut prin "divergente" cu parintii te sfatuiesc sa ii asculti. In anii ce au trecut , inca regret problemele care le-am cauzat , mai ales prin faptul ca insistam ca ei nu ma inteleg.

Ca si discutie directa :
Da un search pe forum si ai sa observi ca marea majoritate a persoanelor care vor sa plece de acasa sunt fete (14-22 ani) , iar cele mai multe din cauza problemelor de amor!

De ce nu iti recomand eu sa pleci de acasa :

- oricat te-ai chinui , nu o sa reusesti sa "supravietuiesti" ; ai precizat ca esti eleva la un liceu cu "pretentii" , asta inseamna costuri, cheltuieli, iar tu nu vei reusi sa ti le acoperi - mai pe scurt - nici de un cico nu vei avea bani!
- dragostea la 16 ani nu e dragoste , e doar copilarie si de cele mai multe ori amageala, mai ales cand implica unul din parteneri mai in varsta ( asta ti-o zic ca om care s-a insurat cu iubita din liceu,pe care o cunosc de la 16 ani! - si suntem doar un caz foarte fericit dar care la acum realizam ca ceea ce faceam noi la 16 ani nu era dragoste, dragostea in sine implica respect,rabdarea, cearta cand unul greseste....cam ceea ce iti fac si tie parintii acum!)
- ca si frate, cu o sora care a trecut prin aceeasi perioada de rebeliune ca tine, iti zic sincer ca si sora mea a fost pedepsita asa cum au stiut parintii mei mai bine.


Ca si incheiere :

Nu stiu daca exista vreo persoana reusita , care in copilarie sa nu fi primit macar o palma!
Acele povesti cu abuzuri si asa mai departe, sunt exact povesti , asta se vede si in generatiile care vin din urma si care considera ca parintii nu ii inteleg sau ca totul li se cuvine.

PS : O sa fii parinte la randul tau si ai sa vezi ca o sa iti aduci aminte de clipele astea si o sa regreti ca ai gandit sa pleci , deci, lasa gandurile astea si asuma-ti greseala , esti vinovata , ai "pus botul" la cine nu trebuia.


Pt. carcotasi :
Dupa mine, o persoana reusita e cea a carei copii stiu ce e bunul simt, respectul , etc.

Buna,
Esti victima unui dublu abuz. Abuz din partea baiatului care te-a convins sa faci poze deochiate apoi le-a facut publice, abuz din partea parintilor care te bat. Dar nu trebuie sa ramai o victima. Nu esti nici prima nici ultima care a facut poze intime. Mentalitatea ipocrita a oamenilor te judeca, dar sa nu uitam, ce ai facut este doar o exprimare a sexualitatii, iar sexualitatea este ceva normal la un om normal. Nu trebuie sa fii casatorit pentru a face sex. Sexul nu se face numai cu lumina stinsa. Sa fim seriosi, suntem 2015, nu in evul mediu. Nu trebuie sa te simti rusinata. Mai degraba ar trebui sa-ti para rau pentru cei care nu inteleg lucrul acesta. Ignora-i, oricum, orice ai face pe lumea asta, nu vei fi niciodata pe placul tuturor.
Asa ca du-te linistita la scoala si nu uita: toate trec, vor gasi alt subiect de discutie in curand.
Mai grav e cu parintii. Du-te intai la un medic care sa constate loviturile si roaga-l sa anunte protectia copilului( ca sa fii luata in serios). In mod normal parintii se vor mai calma. Daca nu, du-te cu buletinul la politie si fa o declaratie despre ce se intampla acasa. Sunt obligati sa o primeasca. Daca ti-e teama cauta o ruda mai intelegatoare sa mearga cu tine. Impune-te in fata parintilor. Nu au voie sa te vatameze corporal, nici ei nici altcineva. ESTE LEGE.
PS. Nu este o idee buna sa te duci sa stai la prietenul de 18ani , parintii tai pot depune plagere impotriva lui, pot spune ca a intretinut relatii sexuale cu minora, adica tu, si il baga la inchisoare.
Daca gasesti, angajeaza-te undeva cu jumate de norma sa ai banii tai, NU RENUNTA LA SCOALA , si mergi inainte cu fruntea sus. N-ai omorat pe nimeni, n-ai incalcat nici o lege. Oamenii sunt rai, dar o sa te obisnuiesti cu asta. Curaj.

Domnisoara! Ce isi iarta omul lui nu ii iarta nimanui. Fa un efort de imaginatie, fi tu mama ficei tale care a facut ce ai facut tu. Cum te-ai manifesta? Tu ai trup si suflet. Parintii tai si-au pierdut increderea in tine. Ei pedepsesc un trup. Iar tu cu sufletul ii urasti si crezi ca daca pleci de langa ei, ii vei pedepsi. Cred ca nu te caiesti pentru ce ai facut, nu iti ceri iertare si nu promiti un comportament normal pentru o fata de varsta ta. Sa sti ca ei nu te urasc, se urasc pe ei. Confuzi libertarea cu libertinajul. Nu cunosti virtutile umane. Tu nu ceri un sfat, vrei o aprobare a planului tau. Parintii tai -cei rai de azi-au facut eforturi uriase 16 ani si ce au primit? Poze deocheate, vagabontaj, sfidare, planuri ascunse. Roag-o pe mama ta sa mearga cu tine la un preot, la un psiholog. Termina cu planurile tale si creioneazati un plan existential alaturi de parintii tai. Nu baietii sunt salvatorii tai, ei pot doar profita. Deja unul a profitat de naivitatea ta. Asta urasc parintii tai - naivitatea ar lovi-o pana la disparitie. Imi pare rau ca nu te pot ajuta - doar tu te poti ajuta prin alegerile tale viitoare.
Epoca prezentă preferă semnul faţă de lucrul semnificat, copia faţă de original, imaginaţia faţă de realitate, aparenţa faţă de esenţă fiindcă acum numai iluzia este sacră, iar adevărul este laic.

Imi pare rau ca exista oameni care nu inteleg ca orice ar face cineva, NU VIOLENTA ESTE RASPUNSUL. Asa se ajunge la razboaie, genocide, terorism. Daca acceptam ca e normal ca parintii sa-si bata cu bestialitate copii, devenim niste bestii ipocrite. Vorbim de preot, de cainta... si incuviintam bataia. Stiti ca si cei care l-au crucificat pe Isus erau convinsi ca aveau dreptate? Oare au facut bine ce au facut? Intreb si eu...
Se poate intampla ca cineva sa-si piarda cumpatul odata, este normal. Dar repetarea bataii mai multe zile de-a randul este VATAMARE CORPORALA premeditata, si nimic nu o scuza. Parintii au nevoie de psiholog daca nu pot accepta ca fata lor are 16 ani si face sex. Inca odata: traim in 2015! Asta e, fata a avut ghinion si a dat de un individ nesimtit care a vrut s-o santajeze si nu i-a mers.
De fapt, draga Cristina, am uitat sa te felicit ca nu ai cedat santajului. Fii puternica in continuare. Nu uita: nu ai omorat pe nimeni, nu ai incalcat nici o lege.

Daca un copil nu gaseste intelegere la parintii lui, la cine ar putea gasi ? Fiecare dintre noi gresim, ori ca suntem mici ori adulti sau mai batrani. Si ne-ar cadea bine in acele momente sa ne inteleaga cineva. Dar pe copila asta aproape toata lumea o pune la zid de parca ar fi comis o crima. A sperat si ea ca gaseste intelegere undeva...:(