Divort cu minori

da, aveti dreptate este greseala mea. Eu acum ma gandesc daca totusi legea ma poate ajuta.
Eu am avut incredere in cele stabilite ca o sa urmarim interesul copiilor.

Cred ca o sa astept ordonanta, pana atunci rezist cat pot. Unul dintre interese este acela ca eu sa cedez si sa exista episoade de nervi si agresivitate verbala, lucruri care mi-ar dauna la proces. Mai ales ca eu nu sunt agresiv, nici macar 0.1%

Nu e bine, incercati sa iesiti din cercul vicios. Va convingeti de alta realitate, paralela cu cea existenta. La fel face si ea.
Ca idee, eu n-am vazut golan calm... :) si nici nevasta care sa munceasca sa-si scoata din pepeni sotul care nu se enerveaza de felul lui. Undeva, ceva nu e corect.

ok, si "rapirea" este iesirea din cercul vicios?

Nu cred ca doamna AVLIL s-a referit la "rapire"

Incercati o convocare la mediere, la un mediator.
Sau poate cunoasteti o persoana pe care o respectati amandoi si care accepta sa medieze intre voi.

Nu asteptati legea si organele statului sa va rezolve situatia pentru ca n-o sa se intample si timpul care trece este in defavoarea copiilor.
Spre ex: de vreme ce ati acceptat ca mama sa plece impreuna cu copiii si nu demonstrati ca mediul in care sunt copiii in prezent le este daunator (daunator si nu sub dotarile pe care le-ar avea la locuinta dvs) atunci lucrurile vor ramane asa.
Iar sa demonstrati ca mediul le este daunator inseamna sa deschideti un razboi in care victime sigure sunt copiii.
Deci sunteti cam intre ciocan si nicovala.

Nu exista nici o lege si nici o institutie care sa va protejeze copiii asa cum ati face-o voi ca parinti.
Poate ca mama nu incearca sa va scoata din sarite ci pur si simplu nu suporta sa va vada - lucru de inteles dat fiind ca i-ati dat toata viata peste cap.