SEMNAREA si STAMPILAREA FACTURILOR

Stampila este pentru patron sau functionarul de stat exact ceea ce este sceptrul pentru imparat. Un semn exterior al puterii.
Dar ca valoare juridica ... zero barat. Expertiza grafologica pentru stabilirea consimtamintului intr-un act nu include niciodata stampila. Aceasta poate fi aplicata de oricine.
Ar trebui scris un tratat despre stampile.
La noi, functionarii sunt cu atit mai fericiti cu cit vad mai multe parafe, stampile, sigilii, apostile, duble apostile, stampile patrate, triunghiulare, ovale, etc.
Iar daca documentele poarta timbre seci, timbre judiciare sau fiscale pe coltul carora sunt aplicate alte stampile atunci
intregul proces juridic atinge punctul culminant al euforiei.
Sa nu uitam culorile stampilelor, splendidele datiere si dispozitivele de inseriat mecanic.

De asemenea, diplomele sau atestatele trebuie sa poarte neaparat un abtibild auriu rotund, in colturi cu timbru embosat
(sec) in centru.

Iar daca documentul are si un snurulet si gaurele (cum au actele emise de notarii din Moldova de peste prut) ... deja ma cuprinde emotia.

Fericirea este direct proportionala cu numarul stampilelor.
Poate nu v-ati gindit la efectul psihologic al stampilei. Daca un act are mai multe stampile atunci este "mai valabil" este
"legalizat".
Sau, cu cit ai stampila mai mare ... cu atit esti mai tare.

Multi juristi au devenit niste adevarati cavaleri ai stampilelor.

Si in final, (dupa parerea mea) IATA culmea stampilelor

Sa-ti faci stampila cu propria semnatura !
Cit de valabil este acest consimtamint???

Alberto Kurtyan

Poate sa-mi explice cineva la ce se refera art .51 din Codul Comercial .Ce presupune investirea cu formula prevazuta de lege ?
'
'Art 51 - Registrele pe care comerciantii sunt obligati a le avea si care nu vor fi tinute în regulã si nici învestite cu formula prevãzutã de lege, nu sunt primite a face probã în justitie, spre folosul celui ce le-a tinut

pentru Albertokurty....
Bravo! Mi-a placut
Pentru lael,
Eu cred ca ne descurca Legea 31/1990. Acolo unde sunt reglementate atributiile administratorilor.Ei trebuie sa tina niste registre, nu?
Si ar mai fi ceva.E pur si simplu o speculatie, acum.Tot legea 31/1990 spune ca pe toate actele firmei trebuie sa existe acele mentiuni obligatorii:nume firma, sediu social, numar de inregistrare la ORC, CUI, capital social
Sa avem in vedere si cand a intrat in vigoare Codul Comercial. Poate astea ar fi cele la care se refera art. 51.Pt. ca nr. de inmatriculare si CUI primesti dupa ce s-a pronuntat judecatorul delegat la ORC

Avand in vedere dispozitiile art. 46 Cod comercial, in cazul persoanelor juridice facturile fiscale se semneaza si stampileaza. Nu este neaparat nevoie sa fie semnatura reprezentantului legal al societatii, ci a pesrsoanei imputernicita de acesta.
Contrar deciziei ICCJ mentionate intr-un mesaj anterior, consider ca semnarea si stampilarea facturii reprezinta o acceptare la plata, atata vreme cat pe factura respectiva nu sunt trecute obiectiuni precum ca nu s-ar fi primit intraga cantitate de marfa sau marfa prezenta deficiente calitative sau nu a existat un alt inscris (proces-verbal de predare primire sau o adresa din partea beneficiarului) prin care sa aduca la cunostinta prestatorului de servicii sau vanzatorului ca nu accepta plata marfii si motivele.
In ceea ce privesc dispozitiile Codului fiscal care mentioneaza ca nu este obligatoriu semnarea facturii, aata vreme cat in Romania exista un procent al clientilor care vor cauta sa insele, sa se sustraga de la plata obligatiilor (iar ca o paranteze, unii dintre ei, fiind prost manageri, incearca sa traiasca din marfa luata si neachitata), iar in instanta nu putem merge decat daca demonstram ca dragutul client a primit marfa, respectiv factura, atunci semnatura si stampila trebuie sa existe.
Ca o protectie impotriva clientilor care contesta factura pe motiv ca nu este semnata de reprezentantul legal, ar fi obligarea beneficiarului la darea unei comenzi scrise, in care sa precizeze pe langa marfa dorita, locul unde urmeaza a fi transportata (in cazul celor care transporta marfa la sediul clientului) si persoana imputernicita sa primeasca marfa si sa semneze de primire.

daca va uitati pe o factura, n-o sa vedeti nicaieri ca scrie "semnatura si stampila de acceptare" (sau ceva in genul), ci doar "semnatura de primire". a cui primire? a facturii, evident.

or, mie mi se pare clar ca cel care semneaza (si care poate nu are decizia de a stabili daca accepta sau nu plata sumei inscrise, fiind un simplu functionar al primitorului), atesta doar faptul comunicarii facturii, nimic mai mult.

imaginati-va situatia practica, semneaza de primire (a marfii si a facturii) un gestionar, sa zicem. dar preturile din factura sunt de 10 ori mai mari decat cele stabilite cu reprezentantul legal. gestionarul, pe langa ca nu cunoaste intotdeauna preturile negociate, nu cred ca e in masura sa discute pretul inscris in factura pe care o primeste.

bineinteles, in acest caz, nu se poate sustine ca prin semnarea facturii s-a acceptat la plata suma inscrisa in factura.